Astazi o sa incep o rubrica noua, cea de reflectii. Nu stiu anume cate postari va aduna, eu nu pic pe ganduri foarte des, dar sunt unele aspecte ale vietii cotidiene care ne atrag atentia si poate alte persoane se vor regasi in unele din temele de aici. Acest mic articol este dedicat fotbalului si importantei acestuia pentru suporteri, fie ei femei sau barbati. Atentie! In foarte multe tari din lume, femeile iubesc acest sport iar faptul de a fi suporter la feminin nu este deloc iesit din comun. Si la noi in tara sunt multe femei care iubesc acest sport, care il urmaresc, din pacate campionatul nostru intern decade sezon dupa sezon. Exista insa multe campionate valoroase de urmarit, competitii europene si internationale, nu avem cum sa ne plictisim.
Barbatii, femeile si diferentele dintre ei… Au curs rauri de cerneala pentru a acoperi aceasta tema, de altminteri complexa pana in adancul trecutului civilizatiilor. Nu o sa acopar aici aspecte psihologice profunde, ci doar cateva aspecte amuzante cotidiene. Una dintre prejudecatile inca existente in zilele noastre este acela ca barbatii urmaresc meciuri de fotbal cu berea la indemana, in timp ce femeile sunt afone la acest capitol si nu fac decat sa bodoganeasca acest obicei dezgustator. Microbismul este asadar adeseori asociat cu imaginea unei gasti de masculi care sunt captivati de ceea ce se intampla pe ecran, ingurgitand cantitati uriase de crantanele si dand pe gat litri de bere in timp ce injura copios pe adversari, pe arbitri si chiar pe favoriti.
Bineinteles, mai este si mersul la stadion, acolo unde se poate. Microbistii petrec toata saptamana cu gandul la meciul urmator si asa trec mai usor peste toate. Uneori se lasa cu agitatie sau chiar violenta, dar nu asta trebuie sa caracterizeze comportamentul unui suporter. Suporterul unei echipe de fotbal este un om pasionat, dar si pasional.
E loc si pentru femei in aceasta ecuatie? Absolut, avem si noi dreptul de a iubi acest sport si o echipa apropiata sufletului nostru. Putem si noi sa urmarim o transmisie televizata, chiar si cu o bere si niste chipsuri alaturi, putem merge si la stadion sa urmarim meciul civilizat, fara teama de a fi prinse intre “focurile” galeriilor. Da, unii barbati (doar unii) ne vor privi ca pe niste ciudatenii la inceput, dar se vor obisnui cu ideea. Unele femei, la randul lor, ne vor judeca cel putin ca pe niste… excentrice. A venit timpul sa rasturnam toate aceste clisee, atat timp cat exista pasiune pentru latura frumoasa a acestui sport, dincolo de scandalurile din fotbal, de partea oneroasa si de toate cancanurile.
Deci, doamnelor, urmariti meciuri de fotbal? Aveti o echipa de suflet? Stiti toti jucatorii, toate rezervele, cunoasteti echipele adverse, clasamentele, antrenorii etc?
Domnilor, va simtiti invadati la stadion sau in fata televizorului ori va bucurati sa impartasiti aceasta pasiune cu jumatatea voastra?
De cand eram copil am urmarit meciurile de fotbal alaturi de tata.
Crescand am preferat voleiul si am inceput sa urmaresc tot ce se putea vedea la tv
Sa nu uitam de campionate, olimpiade, triatlon….
Copiii mei nu se uita, dar poate si din cauza ca nu ne vad pe noi prea des in fata televizorului…
Alte vremuri, alte generatii.
LikeLiked by 3 people
Acum se pot urmari si pe internet. 🙂
LikeLiked by 1 person
Ca să fiu sinceră, nu sunt microbistă, poate pentru că nici soțul meu nu e :).
LikeLiked by 2 people
Eu am indragit fotbalul acum vreo 25 de ani, de la calificarile pentru CM 1994 am inceput sa urmaresc. Acela a fost primul campionat pe care l-am urmarit, imi amintesc ca m-am trezit la 2 am sa vad Romania-Columbia. 🙂
LikeLiked by 2 people
Wow! 🙂
LikeLiked by 2 people
Mai rar in ultimul timp… dar, câteodată da. Real Madrid este echipa mea de suflet. Frumos articol și foarte interesant.
LikeLiked by 2 people
Multumesc, Geo! ❤ Te pup!
LikeLiked by 1 person
😘
LikeLiked by 2 people
Ce experiență minunată! Și pozele sunt grozave!
LikeLiked by 1 person
Sigur ca avem dreptul. Aștept si alte postari .
LikeLiked by 2 people
Cu drag!
LikeLiked by 1 person
Eu sunt fan fotbal și trăiesc cu pasiune meciurile, mai ales când joacă echipa națională.
LikeLiked by 2 people
Este un sentiment minunat! Ma bucur mult sa aud asta.
LikeLiked by 1 person
Eu nu sunt fan fotbal, doar când este un meci mai important al echipei naționale… Altfel, eu sunt cu gimnastica, patinajul și, mai nou, tenisul…
LikeLiked by 2 people
Eh, urmaresc si alte sporturi, cum r fi sariturile cu skiurile, snooker, gimnastica si patinaj sau inot.
LikeLiked by 1 person
Cand eram mica, urmaream meciurile importante in care juca Romania sau Steaua, pentru ca tatal meu era mare microbist. Dar pe masura ce am crescut, nu am mai fost pasionata, iar cum nici sotul meu nu urmareste si eu am alte pasiuni, fotbalul nu-si are locul la noi in casa.
LikeLiked by 2 people
Da, nu toata lumea prinde “microbul”, ca sa zic asa.
LikeLiked by 2 people
Un articol minunat! Sunt bărbați care discuta cu femeile cu mult drag despre sport și bărbați care cred că noi nu putem înțelege regulile jocului. Cineva spunea că nu e locul nostru pe stadion pentru că se înjură mult. Eu l-am sfătuit să fie mai civilizat pe stadion și să facă atmosfera una potrivită doamnelor și copiilor.
LikeLiked by 3 people
Exact, este doar o chestiune de civilizatie, pana la urma. 🙂
LikeLiked by 1 person
Niște amintiri și o experiență de neuitat! Și pozele sunt superbe!
LikeLiked by 2 people
Intr-adevar, aceste momente sunt memorabile! :*
LikeLiked by 1 person
Si noi urmăream meciurile de fotbal când eram mică. Anii ’90 au fost minunați. Acum, nu știu, poate pentru ca soțul meu ma intoxică cu programele sportive, am ajuns sa nu le mai urmăresc. Poate tenis, gimnastică, patinaj…
LikeLiked by 2 people
Am observat din comentarii ca unele fete spun ca nu urmaresc fotbal inclusiv pentru ca nici sotii nu o fac, la tine pare sa fie efectul invers. E adevarat ca sotul meu e la fel de iubitor de fotbal ca si mine, poate mai mult fiindca il mai si practica din cand in cand. As fi fost suporter la fel de inflacarat si daca lui nu i-ar f placut, asa e inca si mai bine. ❤
LikeLiked by 1 person
Ana, el se uita mereu pe canalul de sport. Înțeleg ca așa se relaxează, dar eu vreau sa ma mai uit si la un film ori sa citesc o carte ori sa ma plimb. Oricum am ajuns la un compromis si îmi face pe plac din când în când si eu lui la fel. 😉
LikeLiked by 2 people
M-ai făcut să zâmbesc. Un suporter feminin, jucam fotbal în adolescență, imaginează-ți singura fată între băieți, încercau ei să nu mă faulteze, dar câteodată o mai luam și o luam bine, însă nu puteam să plâng că nu mă mai primeau în joc. Însă nu am mai fost la un meci, de ani buni. 😀Îmi place articolul, felicitări!
LikeLiked by 3 people
Multumesc din inima! Cand eram mica si eu jucam si intram fara mila la gambe. 🙂 Un sport superb, mult mai complex decat cred multi.
LikeLiked by 3 people
Asa e. 😀
LikeLiked by 2 people
Recunosc, nu sunt fan fotbal, dar cred ca femeile pasionate de acest sport sunt mai infocate decat barbatii :-), pentru ca traiesc la maxim emotiile unui meci. Fain articol!
LikeLiked by 2 people
S-ar prea putea sa fie asa cum zici 🙂 Multumesc!
LikeLiked by 1 person
Sportul (de orice ffel) și trăirile NU au feminin sau masculin au doar PASIUNE ❤
LikeLiked by 3 people
Adevarat, desi multi inca se mira. 🙂
LikeLiked by 1 person
Reblogged this on adropofinspiration.
LikeLiked by 2 people
Fain tare articolul și plin de de adevăr. Când eram mică eram microbistă, pe parcurs mi-am pierdut interesul.
LikeLiked by 1 person
Ai dezactivat microbul. Trebuie doar sa reiei obiceiul, ca se activeaza rapid! 😀
LikeLike
Și mie îmi place fotbalul! Dacă suntem femei nu putem privi fotbal sau avem ,,strict interzis” la biliard ori la jocul de cărți? Nicidecum! Dacă sufletul cere fotbal, asta e! 🙂 😉
LikeLiked by 1 person
Clar! La biliard si la carti am observat mai putina reticenta decat la fotbal, dar ai dreptate.
LikeLiked by 1 person
Microbistă n-am fost niciodată și nici pe stadion n-am fost. Însă acum 30-40 de ani, când fotbalul era spectacol și fotbaliștii erau artiști, îmi plăcea să mă uit.
Am trăit momentul Sevilla 1986 cu fiecare fibră, parcă eram acolo, nu în fotoliul de acasă.
LikeLiked by 1 person
Si acum mai e fotbal spectacol, chiar daca s-a tacticizat mult. Iar in tribune sau peluze ce sa mai zic!
LikeLike
Tare de tot! Recunosc cu mâna pe inimă că nu sunt amatoare de sporturi, că în țară nu am fost la stadion şi nici la tv nu m-am uitat la meciuri. Poate la gimnastică, ski, dar atât. No, dar aici, am fost la stadion, la câteva meciuri ale echipei locale de fotbal american, campioană de câțiva ani buni. Este vorba despre “Buccaneers”. Şi da, femeile vin la stadion, familii întregi de altfel, iar atmosfera este absolut magică, fiecare ştie să se bucure de spectacol…
Mi-a plăcut ce şi cum ai scris!
LikeLiked by 1 person
Ma bucura sa spun ca, de cand am scris acest articol, au inceput si la noi lucrurile sa se miste parca altfel si lumea sa inceapa sa vina iar cu drag la stadion. Ca sa nu mai zic si ca in 2018 am reusit sa ajung pe Olimpico din Roma si a fost senzational. ❤
LikeLiked by 1 person