Diamantele vin din cer – Nora Roberts

Astazi o sa incep prezentarea unei trilogii a cunoscutei autoare americane Nora Roberts, una dintre trilogiile ei irlandeze si care, in umila mea opinie, constituie o lectura incantatoare, presarata cu romantism (dar nu din cel siropos), scene de sex (dar nu din cel vulgar), suficient umor si culoare locala cat sa dea viata unor scene cotidiene foarte reusite, dar si legende vechi irlandeze, fantome si printi ai zanelor care sa ne incante latura fantasy (foarte dezvoltata la alde mine).

 

Asadar, dezamagita de viata ei personala si profesionala, Jude Frances Murray din Chicago se decide sa isi ia o vacanta prelungita tocmai in Irlanda, de unde se tragea familia ei. Cand ajunge la casa bunicii, pe care aceasta o mostenise de la batrana Maude, verisoara ei, care raposase la varsta venerabila de 101 ani (fara macar sa stie ca este casa bunicii, dar chinuita de o nevoie fiziologica intensa, care o face sa opreasca la prima casa), pe o vreme ploioasa, intr-un Volvo inchiriat si bantuita de ganduri negre, are surpriza sa vada la fereastra o femeie blonda, foarte frumoasa si trista. De aici, actiunea demareaza in tromba, suntem asaltati de o sumedenie de personaje foarte carismatice, de la cele principale si pana la cele mai neinsemnate personaje din figuratie, ca sa zic asa. Un mare impact il are aparitia fulminanta in scena a celor trei frati Gallagher: Aidan, Shawn si Darcy, care mai de care mai frumos si mai talentat, precum si a Brennei O’Toole, o alta eroina de marca a trilogiei. Culoarea locala este creata in mod foarte atragator, dilemele eroinei feminine Jude descrise cu mult umor, ca si introspectiile ei. Vom vedea cum evolueaza relatia dintre Jude si Aidan pe fondul unei povesti mai vechi, a unei legende care se desfasoara sub ochii lor( povestea lui Lady Gwen, fantoma din casa de pe colina si a lui Carrick, print al zanelor), toate presarate cu scene memorabile, printre care cea in care Darcy, Brenna si Jude au o mica petrecere intre fete in casa celei din urma sau cea in care Aidan ii daruieste lui Jude un pui de caine. La final timida Jude il infrunta pe Aidan intr-un mod total necaracteristic ei, reusind sa surprinda pe toata lumea.

In orice caz, desi pare doar o lectura usoara si fara mari implicatii de natura sa ne bombardeze intelectul si sa ni-l trimita in salturi peste Niagara, cartea contine lectii de viata si stari cotidiene din viata oamenilor obisnuiti impletite la tot pasul cu frumusetea, cu magia, cu placerea de a munci, de a trai frumos si sincer. O lectura fermecatoare, oricand si oriunde.

In curand voi prezenta si cartea a doua a trilogiei: “Lacrimile lunii”.