Încleștarea epocilor – Ștefan Ciocioi

• 

• 

• 

Genul fantasy a căpătat de-a lungul timpului o amploare din ce în ce mai mare pe plan internațional. Dacă la un moment dat era considerat un gen minor, de nișă, iată că s-a dezvoltat și are o sumedenie de complexități și de subgenuri de care profanii încă nu au aflat. În ultima vreme și la noi în țară a apărut un nou val fantasy, un avânt în conturarea unor povești care să încânte cititorii acestui gen și, de ce nu, să îi atragă și pe ceilalți.

În acest fel, un alt autor debutant mi-a atras atenția cu al său volum Încleștarea epocilor (publicată inițial sub titlul Cele douăsprezece încuietori, acesta fiind, de fapt, denumirea întregii serii), vorbesc bineînțeles de Ștefan Ciocioi.

Ceea ce m-a determinat în primul rând să îmi doresc să citesc cartea a fost încadrarea în subgenul fantasy medieval, dar și faptul că se constituie în prima parte a unei serii. În general majoritatea lucrărilor fantasy sunt ample și se pretează mult mai bine în serii decât în romane de sine stătătoare. Motivul principal este acela că intriga acestor romane este foarte alambicată, construirea unor lumi de asemenea necesită foarte multă muncă iar personajele au nevoie de mult spațiu de desfășurare. Drept urmare, toate acestea nu se pot realiza doar într-un volum. Aceasta este o scurtă explicație privind faptul că aproape toate lucrările fantasy apar sub formă de serie.

Acțiunea cărții este plasată pe un continent numit Planaria. La începutul cărții avem ilustrată o hartă a acestui continent, în bună tradiție a romanelor epic-fantasy, precum și o listă a monarhilor regatului Liniera, de la întemeiere și până la momentul desfășurării acțiunii. Acest lucru este important deoarece în cea mai mare parte, acțiunea acestui volum se petrece în regatul Liniera, aflat în sudul continentului.

Cu 500 de ani înainte de evenimentele prezentate a avut loc un cataclism, un eveniment misterios numit Ruptura Continentală care a dus la schimbarea geografiei continentului și apariția unui rift în partea de nord a acestuia. În prologul cărții ni se dezvăluie un moment petrecut în anul 84 d. R.C. (după Ruptura Continentală), moment care de altfel este învăluit deocamdată în umbre.

Acțiunea propriu-zisă a cărții începe în anul 517 d. R.C. unde regatul Liniera trebuie să înfrunte amenințarea unor pericole ieșite din comun și anume războiul de expansiune al unui regat situat în nord, care cucerește pe zi ce trece noi teritorii. Regele Alton Linus, fiul său Eldric și consilierii trebuie să găsească rapid o soluție, înainte de a fi prea târziu. Soluția este găsită și pusă în aplicare de îndată, deși este foarte controversată: presupune ca Liniera, în general un regat cu principii mai degrabă defensive și strategice, să se implice în conflictele civile din regatul aflat la sud de granițele sale și astfel să anexeze acest regat – Estal pentru a forma un centru de putere în zonă, capabil să facă față mai ușor amenințării din nord.

Autorul a creat personaje care se dezvăluie treptat cititorului: cei mai mulți dintre protagoniști nu sunt ceea ce par. Începutul cărții este ușor greoi, însă acțiunea se desfășoară din ce în ce mai rapid, evenimentele căpătând substanță pe parcursul desfășurării lor.

Fiecare regat din Planaria este protejat de o anumită zeitate, aparent cu o magie caracteristică. Unii cred în acești zei, alții nu, însă se pare că magiile devin din ce în ce mai intense și forțe străvechi se trezesc. Liniera stă sub semnul Zeiței Luminii, căreia i se subordonează un ordin cavaleresc mânuitor al magiei luminii – Ordinul Protectorilor, conceput să apere Liniera de invadatori, fiind așa cum le spune și numele o forță defensivă.

Eldric Linus este protagonistul acestui volum, prințul moștenitor care, deși lipsit de magie are o sumedenie de alte atribute care îl ajută să evolueze și să desfacă ițele încâlcite ale conjucturii în care se află. Copilăros în unele ipostaze, foarte matur în altele, prințul este un om al contrastelor. Erou și antierou deopotrivă el este dificil de încadrat într-o anumită categorie. Bizarele reîntoarceri din morți ale tânărului precum și povara de a fi comparat cu strămoșul sau Alastor Linus își pun amprenta asupra personalității sale. Cu toate acestea, este plin de afecțiune îndreptată în principal asupra surorii sale mai mici Alteea, dar și asupra prietenilor săi din copilărie – Reanna Atlas ( o tânără foarte înzestrată în folosirea magiei luminii, membră a Ordinului Protectorilor), Albert Hess (un fierar foarte competent)și Klaugh Grom ( un tânăr fost membru al ordinului, luptător excelent). Cu toate acestea, Eldric nu își face iluzii – lumea în care trăiește este dură și pentru a-ți atinge scopul trebuie să folosești mijloacele de care dispui la acel moment. El este îndrumat de către un personaj oarecum tenebros, o Gardă a Regelui pe numele său Finn.

Acțiunea se intensifică pe măsură ce avansăm cu lectura, uneori poate în detrimentul unui worldbuilding mai elaborat, însă pe mine personal nu m-a deranjat acest aspect. Stilul de scriere este plăcut, cursiv, grafica atrăgătoare. Veți găsi în roman lupte, ființe magice, elemente de strategie și administrație, un umor destul de fin și , una peste alta, o poveste care stârnește curiozitatea cititorului.

Epilogul nu face decât să întărească convingerea că acesta este doar începutul aventurilor. Intenționez să citesc restul seriei pentru a vedea toate aceste forțe schițate în acest volum intrând în joc și modul în care evoluează pe mai departe personajele cu care deja am făcut cunoștință.

Recomand volumul iubitorilor genului fantasy de toate vârstele, nivelul de violență este mediu, nu există scene de sex până in acest punct și avem parte de romance discret. Fără îndoială aceia dintre voi care sunteți și gameri (mă refer aici la jocuri RPG și MMORPG) veți aprecia cu plus de măsură anumite scene și trimiteri.

Seria promite și mă bucur să descopăr un nou nume în zona fantasy românească.

UPDATE: În prezent, puteți găsi acest volum, sub numele Încleștarea epocilor, la editura UP.