Călătoarea – Diana Gabaldon

După ceva vreme în care am cochetat cu ideea de a citi seria “Outlander” de Diana Gabaldon, a venit în sfârșit și momentul în care am dat ghes acestui îndemn. Am terminat de curând primul volum al seriei, “Călătoarea“. Am observat în lumea internautica diverse controverse cu privire la carte, care e drept că m-au incitat mai mult în demersul meu livresc. Da, nimeni nu este sută la sută imun la puterea controversei! Nici chiar eu, dar să revenim.

Romanul a văzut lumina tiparului în 1991 și se constituie într-o frumoasă și de succes îmbinare a unor genuri pe care eu le favorizez: ficțiune istorică, fantasy/SF și romance. Dacă ar fi să numesc proporțiile, ficțiunea istorică domină clar peisajul volumului, ceea ce din punctul meu de vedere e de bine. Partea fantasy a poveștii are la bază tema călătoriei în timp: Claire Randall, eroina principală se vede transportată din anii ’40 ai sec. XX cu aproximativ 200 de ani în urmă prin intermediul forțelor de neînțeles prezente în zona unui cerc de megaliti de pe culmea unui deal scoțian. Despărțită astfel de soțul ei Frank și lumea pe care o cunoaște, se vede nevoită să se adapteze condițiilor secolului al optsprezecelea, o lume frământată de conflicte și de eresuri. Faptul că a fost soră medicală pe front în Al Doilea Război Mondial îi este de mare ajutor, cunoștințele în domeniu fiind foarte necesare în acele vremuri zbuciumate de dinaintea revoltei iacobite și îi dau credibilitate, în ciuda stranietățîi întregii situații.

Zona romance a volumului se bazează pe relația dintre eroină și Jamie Fraser, un tânăr chipeș și cu principii, nobil scoțian proscris. Din ce am înțeles eu cel puțin, aici era zona mai încărcată de controverse. Eu nu am găsit erotismul exagerat (nu am nici cea mai mică înclinație către romanele erotice), nici relația celor doi evoluând în mod forțat. Faptul că ea alege să rămână alături de Jamie arată clar faptul că Frank, deși iubit de Claire într-o anumită formă nu era iubirea vieții ei, altminteri sunt convinsă că nimic nu ar fi putut să o oprească să se întoarcă la cercul de pietre cât mai curând posibil și să revină în lumea din care plecase, alături de el. Claire este un personaj prea voluntar, inteligent și adaptabil iar alegerea o făcuse de ceva vreme, chiar dacă poate nu constientizase acest lucru pe deplin.

Eu am găsit atmosfera istorică bine redată, atât ca și infrastructură cât și ca mentalitate, atât cât cunosc și eu despre Scoția acelui secol. Trebuie menționat că majoritatea lecturilor mele istorice se înscriu pe axa cronologică fie în Antichitate, fie în secolele IX-XIV d. Hr., deci este posibil să nu fiu familiarizată în mod deosebit cu particularitățile epocii descrise. Acestea fiind zise, eu am apreciat culoarea locală, descrierea ținuturilor, a clădirilor, a multitudinii de personaje, a modului de gândire și de acțiune.

În această carte avem parte de prezența unui antagonist diabolic: Jack Randall cel Negru. Acesta este un strămoș al soțului din viitor al lui Claire. Nu sunt mare fan al antagoniștilor atât de degradați, însă este bine portretizat și nu m-a deranjat foarte tare acest aspect, în contextul volumului. A fost bine construită antiteza între înfățișarea, conduita lui de suprafață și metehnele lui ascunse și perverse. Sunt curioasă dacă acest antierou mai are vreo fațetă de arătat în volumele următoare sau rămâne fixat pe această traiectorie.

Claire este o eroină foarte puternică, ea se adaptează repede condițiilor vitrege, după cum spuneam, ceea ce nu este chiar atât de incredibil, având în vedere structura sa psihică dar și faptul că văzuse deja ororile războiului și probabil întâlnise condiții mizere pe parcursul lui.

Mai greu de crezut este inocența carnală a tânărului Jamie, altminteri foarte viril în gândire cât și în atitudine. El se împlinește și se dezvoltă personal alături de Claire, care îi canalizează energia într-o direcție mult mai clară.

Personajele secundare aduc propria lor savoare poveștii: cei doi frați MacKenzie, Geillis Duncan – un alt personaj surprinzător, sora și cumnatul lui Jamie – Jenny si Ian, Murtagh, Mac Rannoch, fratele Anselm.

Un aspect interesant este formula de alint a lui Jamie către Claire: “englezoaico“, în original “sassenach” cu sensul de străină, saxonă – englezoaică. Deși poate sună ciudat acest alint, luat în contextul împrejurărilor devine natural.

Din punctul meu de vedere este o carte bună și o recomand, deși cu unele precizări. Este necesară o anumită doză de maturitate și, eventual, de familiarizare cu romanele de ficțiune istorică pentru a înțelege anumite aspecte. Când spun asta, nu mă refer la historical-romance light, unde personajele sunt îmbrăcate doar în mătăsuri și călătoresc cu trăsura. Fiți pregătiți pentru tortură, agresiune sexuală, răni grave dar și pentru iubire, devotament, loialitate.

Claire Randall știe deja care va fi deznodământul revoltei iacobite. Ce poate ea face pentru a salva clanul de care a ajuns să aparțină? Aici va trebui să găsesc răspunsul citind în continuare seria.