Zvonul – Elin Hilderbrand

Zvonul

Nu știu alții cum sunt, dar când vine vorba de cărți cu iz de vacanță și de mare, merg pe mâna cărților cu locul acțiunii plasat în Nantucket. Am citit mai multe cărți de acest gen, iar “Zvonul” de Elin Hilderbrand nu avea cum să nu mă tenteze. Este drept că o bună contribuție a avut și prietena mea Geo, care a realizat o foarte frumoasă recenzie a acestei cărți pe Delicatese Literare.

Ce mă atrage oare la Nantucket? Poate insula în sine o găsesc fermecătoare sau să fie modul în care autorii descriu această insulă, captează atmosfera de acolo și o infuzează în paginile cărților scrise de ei. Cu atât mai ușor îi vine să facă asta lui Elin Hilderbrand, care locuiește chiar pe insulă.

Revenind la acest roman, tema principală se remarcă încă din titlu și mă duce cu gândul la un cunoscut proverb hispanic, “Pueblo chico, infierno grande”. Semnificația este faptul că într-un loc mic, unde toată lumea cunoaște pe toată lumea bârfa este un fenomen natural și nu poți să faci nimic fără că oamenii să nu afle și, eventual, să nu înflorească povestea.

Romanul este împărțit în cinci secvențe, purtând numele lunilor în care are loc acțiunea, din aprilie și până în august.

Protagoniștii principali sunt cele două familii: Llewellyn/King și Pancik. Madeline King este scriitoare iar prietena ei cea mai bună, Grace Pancik, se ocupă de casă și grădina sa, precum și de găinile ei care îi dăruiesc mereu ouă proaspete. Soții lor, Trevor și Eddie sunt mai mult prieteni de circumstanță, având în vedere relația dintre soțiile lor. Copiii celor două familii sunt, la rândul lor, conectați: Brick, fiul lui Madeline este iubitul uneia dintre gemenele Pancik, năbădăioasa Allegra. Cealaltă soră, Hope este o fată liniștită care și-ar dori și ea atenția lui Brick.

În acea vară, viața celor două familii insulare este dată peste cap de mai multe evenimente: Grace își decorează grădina cu ajutorul unui arhitect peisagist sexy pe nume Benton Coe, căruia nu poate să îi reziste; Madeline se chinuie să găsească un subiect inspirat pentru noul ei roman, pe care îl găsește exact cum nu și-ar dori; Eddie, patron al unei firme de imobiliare este nevoit să găsească soluții neortodoxe pentru a-și rezolva problemele financiare iar Allegra îl înșală pe Brick și face trăznaie după trăznaie. Toate acestea sub ochii avizi de bârfe suculente ale locuitorilor din zonă.

seaside

Romanul este ca o expoziție a relațiilor dintre oameni, dintre soți și soții, dintre prietene și surori. Arată modul în care anumite situații pot avea loc, de multe ori fără că cei implicați să realizeze consecințele, fiind pur și simplu luați de valul evenimentelor. Iubirea și prieteniile pot fi puse la încercare, iar uneori antidotul este sinceritatea în fața celor dragi, pentru că bârfele oricum nu pot fi oprite.

Eroii cărții de față sunt puși în ipostaze neprevăzute, chiar neplăcute, însă își caută drumul spre o normalitate, spre rezolvare. Veți descoperi cum reușesc acest lucru citind cartea.

Mi-a plăcut foarte mult și prietenia dintre cele două femei. Este o preconcepție adeseori întâlnită că femeile nu știu să fie prietene bune, însă există suficiente exemple că se poate.

Un alt aspect plăcut, ca în majoritatea romanelor de atmosferă sunt descrierile foarte frumos realizate ale insulei, trimiterile culinare și estivale, care efectiv te încarcă în timpul lecturii cu atmosfera radiantă a verii. Drept urmare, constituie o lectură excelentă și relaxantă de vacanță, care ne face poftă de vară, de mare, soare și briză, dându-ne în același timp ocazia și să medităm pe marginea relațiilor dintre oameni și totodată să temperăm unul dintre fenomenele nesănătoase ale societății, care a devenit aproape un element de dependență: răspândirea zvonurilor, de cele mai multe ori nepotrivită și fără pic de discernământ.

Bârfeam la dentist, la coafor, în raionul de legume de la Stop&Shop, la barul Boarding House. Bârfeam în timp ce savuram aperitivele de la Clubul Undițarilor în serile de vineri, printre șirurile de bănci din timpul slujbelor de sâmbătă seară și stând la coadă la Hub în vreme ce așteptam să cumpărăm ziarul New York Times duminică dimineață.

“Ai auzit?”

22 thoughts on “Zvonul – Elin Hilderbrand

  1. Uite cum mă tentezi tu pe mine acum cu romanul ăsta. Iubesc coperta lui, dar uitasem de el… Acum, sigur îl vreau. Felicitări pentru frumoasa recenzie! ❤

    Liked by 2 people

  2. Ce frumos ai scris! Si recenzia are un aer estival, ca si coperta, si poza din recenzie! Felicitari Ana si multumesc de recomandare! Nu am citit cartea, dar si tu, si Geo, sunteti niste ispite. Am trecut-o si pe lista mea de dorinte.

    Liked by 2 people

  3. Pingback: Selectii de iunie (2) | adropofinspiration

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.