Anul trecut era un inceput de martie mai rece, care mi-a inspirat aceste versuri…
Fulgii intră pe fereastră
într-o perdea efervescentă
ca un praf de zâne purificat,
ca o pudră de zahăr
căzând în ceaiul meu cu rom
fierbinte, îmbătător.
Adu-mi aminte să închid fereastra,
să rămână măcar o graniță subțire,
între iarnă și mine.
Mi-ai facut dor de iarna! 🙂
LikeLiked by 1 person
Hehehe.
LikeLiked by 1 person
Chiar dacă e primăvară acum, e soare mult la mine, pudra aia de zahăr în cana cu ceai are mult farmec. Sau poate tocmai de aia 😉
Poezia asta va rămâne la fel de frumoasă în orice anotimp.
LikeLiked by 1 person
A fost scrisa anul trecut, cand inceputul de martie statea inca sub semnul iernii… ❤ Multumesc mult!
LikeLiked by 1 person
Ai scris rețeta perfecta pentru relaxare! 😍
LikeLiked by 1 person
O reteta potrivita in sezonul rece! ❤
LikeLiked by 1 person
Foarte frumoase versurile! Felicitări! Parcă mi-a plăcut mai mult începutul lunii martie de anul trecut.
LikeLiked by 1 person
Da? Mie imi place si acesta, mai primavaratic. 🙂
LikeLike