Fire and Blood – George R.R. Martin

George Martin este probabil unul dintre cei mai cunoscuți autori din lume, fapt care se datorează în special seriei uimitoare A Song of Ice and Fire – ASOIAF, pentru fani, dar și megaproductiei HBO The Game of Thrones, care a ținut fanii cu sufletul la gură vreme de câțiva ani.

Deși serialul s-a terminat (într-un mod nemulțumitor pentru majoritatea fanilor, trebuie zis), seria de cărți mai are încă cel puțin două volume a căror apariție este anunțată de multă vreme, dat fiind că apariția cea mai recentă, A Dance with Dragons, datează din 2011.

Ceea ce știu toți cei care au citit cărțile apărute până acum este faptul că scenariul serialului a deviat mult de la acțiunea din cărți. Multe personaje au fost modificate, omise, comasate, în fine. Mie una nu îmi plac devierile de la original, cel puțin nu cele atât de serioase cum este cazul aici. Cu toate acestea, nu pot spune că mi-a displăcut serialul în sine, a fost o producție grandioasă, în felul lui.

Seria ASOIAF este una dintre referințele actuale în materie de high-fantasy, asta nu se poate nega. Supărarea mea mare pe autor se leagă de faptul că amână mult prea mult următorul volum, The Winds of Winter, așteptat cu nerăbdare, cel puțin de mine și sunt sigură că de mulți alții. Deja s-a spus (și cred că mulți ne-am dat seama) că evenimentele din cărți vor lua o altă turnură decât cele din serial, ceea ce era de așteptat, văzând cât de mult s-a îndepărtat varianta show-ului de ceea ce noi am citit.

Până atunci, o călătorie în Westeros este un prilej de bucurie pentru cititori, iar asta am simțit și eu punând mâna pe acest volum minunat scris, Fire and Blood.

Deși puțin prezenți propriu-zis în evenimentele din ASOIAF, în afară de cei câțiva membri ai familiei supraviețuitori după Bătălia de la Trident, Targaryenii s-au numărat printre favoriții mei, alături de Stark. Povești despre vechii regi și mai ales despre Aegon Cuceritorul au tot fost inserate de-a lungul cărților, ca și acelea despre vechii regi ai Nordului. Evident, o carte care să aibă în centru exact această familie cârmuitoare, descendentă din vechea Valyrie, este o mare tentație și mă bucur tare mult că am citit-o, fiindcă a fost exact ceea ce voiam: o istorie meșteșugit povestită a evenimentelor începând cu momentul cuceririi celor Șapte regate din Westeros de către Aegon și surorile lui, Visenya și Rhaenys. Totuși, pe de altă parte s-a dovedit a nu fi exact ceea ce mă așteptasem, fiindcă istoria începută cu Anul Cuceririi (AC), merge doar până în jurul anului 136 AC, ceea ce înseamnă practic că acest volum va avea o continuare, să sperăm cât mai curând, care să continue firul epic acolo unde a fost întrerupt, mai exact în timpul domniei lui Aegon III Targaryen.

Exemplarul citit de mine este o splendoare apărută la editura londoneză Harper Collins, dar varianta publicată la noi de Nemira arată foarte bine, la rândul ei. Merită menționat ilustratorul Doug Wheatley, care e responsabil de potențarea nivelului acestei opere epic-fantasy prin intermediul desenelor sale excepționale.

De-a lungul celor peste 700 de pagini, cititorii au ocazia de a-și însuși elemente din istoria Westerosului, de a pune cap la cap piese lipsă din acest mare puzzle deschis odată cu primul volum din seria propriu-zisă și de a se întâlni cu nume cunoscute, numele marilor clanuri din Westeros și chiar din alte locuri, mai îndepărtate. Mai presus de asta însă, avem ocazia să descoperim dragonii, aceste ființe extraordinare care se trăgeau din Valyria, întocmai ca Targaryenii și armele din oțel valyrian, adevărate comori moștenite din generație în generație de către marii lorzi.

Totul începe cu misterioasa cădere a Valyriei, motivele căreia nu au fost explicate clar înainte, dar care devin mai precise odată ce înaintăm în lectură. Nu vă voi strica bucuria să deduceți singuri ce și cum, ideea este că Valyria s-a prăbușit și a devenit un loc lovit de blestem, ocolit la mii de leghe de toți cei care vântură lumea. Cu toate acestea, nu toți valyrienii au pierit. Cea mai proeminentă familie care s-a salvat, mutându-se pe insula Dragonstone, din estul Westerosului, a fost familia Targaryen. Acolo aveau ei o veche reședință, care a devenit apoi noua lor casă, precum și un loc adecvat pentru dragonii care i-au însoțit. Singurul dragon care cunoscuse Valyria înainte de cădere a fost Balerion, dragonul lui Aegon I, zis și Cuceritorul.

Cartea istorisește modul în care Aegon, împreună cu surorile sale și dragonii lor, Meraxes și Vhagar, au reușit să cucerească cele Șapte Regate, fiecare dintre acestea având propriul rege, cu legi și tradiții specifice și să le forjeze într-o singură forță unificată. Lucrul acesta nu s-a întâmplat însă peste noapte, iar regatul cel mai sudic, Dorne, a rămas cu un statut special până în zilele evenimentelor cunoscute de noi din ASOIAF. Povestea lui Aegon și a regilor care i-au urmat (printre care nume cu rezonanță ca Maegor, Jaehaerys I sau buna regină Alysanne) e presărată de încercări de tot felul, de alianțe și trădări, de intrigi și de realizări, dar și de bătălii cumplite.

Fire and Blood este și un fantasy militar de excepție, având în vedere că o bună parte din acțiunea sa cuprinde războiul teribil pentru succesiune izbucnit la un moment dat după moartea regelui Viserys I, care a dus la consecințe dramatice, Targaryen contra Targaryen și dragon contra dragon.

Cartea nu duce lipsă de o panoplie vastă de personaje, din toate regiunile și păturile sociale, excelent puse în scenă de talentatul scriitor. Nu îți trebuie decât să citești câteva pagini pentru ca Martin să te prindă în mreje și să te afunzi din ce în ce în lectură, de parcă tocmai ai descoperit un manuscris rar din Citadelă.

O lectură mai mult decât satisfăcătoare, care mă lasă, bineînțeles, cu dorința de a afla mai multe și despre regii care încă nu au fost amintiți în această veritabilă cronică, și despre evenimentele petrecute în vremea lor. Imaginația lui Martin și amploarea lumii construite de el ar face posibilă apariția nu numai a unui volum care să îl continue pe acesta, ceea ce găsesc absolut necesar, dar chiar și a altor istorii, de exemplu cea a familiei Stark, regii Nordului.

Recomand călduros volumul tuturor celor cuceriți deja de universul ASOIAF, dar și celor care nu au pășit încă în această lume, dar iubesc un fantasy de calitate, iar aici avem ce citi – epic, medieval, militar într-un singur, superb volum.