Cum se formează cititorii?

woman-wearing-white-blindfold-holding-book-during-daytimesursa: pikrepo.com

Anul trecut a fost decretat anul cărții de către autorități. Sunt curioasă dacă a făcut cineva o statistică despre impactul acestei inițiative asupra numărului de cititori sau a vânzărilor de carte – dacă aveți cunoștință de așa ceva, vă rog să lăsați un comentariu cu detaliile.

Din ceea ce am văzut eu, nu s-a întâmplat mare lucru. Editurile, autorii s-au străduit să promoveze lectura, atât cât a putut fiecare. Cât de mult s-au implicat autoritățile în acest demers, ați putut să observați fiecare în parte.

Ne plângem adeseori că românii nu citesc, dar întrebarea cu care trebuie să începem este:

Cum se formează cititorii?

Primul răspuns oarecum logic, care ne vine în minte este școala. Aud adesea că tinerii nu citesc și multe alte afirmații asemănătoare. Sincer, nu cred că procentul tinerilor care nu citesc este mai mare decât al altor categorii de vârstă, în afară de pensionari poate, care au timp mai mult pentru lectură, privind obiectiv, comparativ cu celelalte grupe de vârstă. Pe de altă parte, să nu uităm că mulți tineri citesc, deși mai puțin la modul clasic. Manga, romane grafice, benzi desenate pot fi un prim pas pentru a prinde interes pentru lectură. Revenind la școală, oferta de lectură din programă a fost rareori considerată drept tentantă. Cu toate acestea, unii profesori de literatură au început să vină cu idei care să îi stimuleze pe cei mai tineri cititori să prindă drag de lectură.

Cluburi de carte, schimburi de cărți

De exemplu, au organizat cluburi de carte, unde elevii pot să își expună părerile și impresiile într-un cadru mai informal decât ascultarea clasică sau testele seci. Cei care citesc pot fi recompensați cu puncte în plus, fapt care, contrar a ceea ce cred unii, chiar îi motivează pe mulți elevi, mai ales pe cei care nu excelează la teorie literară sau dificultăți gramaticale. Au astfel ocazia să ia o notă mai bună și să aibă ceva de spus. Alții au organizat carte călătoare, de multe ori din biblioteca proprie. Cum funcționează acest lucru? Doritorii se înscriu pe o listă, iar cartea respectivă e ținută de fiecare participant o perioadă stabilită prin comun acord (de exemplu două săptămâni), după care merge la următorul din listă. Se practică inclusiv pe grupurile de lectură de pe facebook (unii dintre voi sigur știți).

Clubul de lectură are mai mult succes dacă se propun cărți aflate între preferințele elevilor, care să poată vota o carte pe care să o citească în luna respectivă. Pentru început, se recomandă cărțile mai subțiri, mai tentante prin subiectele abordate, prezența dialogului și a umorului, urmând să se treacă treptat inclusiv la clasici, potriviți fiecărei vârste. Există, bineînțeles, și impedimente, dintre care cel mai mare este accesul la aceste cărți. Nu toți elevii le au în bibliotecă sau își permit să le cumpere, iar în bibliotecile publice sunt puține exemplare. Se poate rezolva fie printr-o organizare temeinică, fie prin sponsorizări.

Acolo unde acest lucru este dificil, o idee foarte bună este schimbul de cărți. Elevii sunt încurajați să împrumute unii de la alții, într-un mod cât mai organizat și cu simt de răspundere. Aceste împrumuturi îi ajută pe tineri să aibă grijă de cărți, să învețe să folosească semne de carte și să protejeze cărțile de diverse incidente neplăcute.

Oferta din manuale

Manualele noi de gimnaziu conțin texte destul de interesante, care mie îmi plac mai mult decât ceea ce studiam noi odată. Aruncând un ochi prin manuale, am remarcat o serie de nume. Bineînțeles, nu le menționez aici pe toate, din toate manualele, doar dau câteva exemple de autori ale căror texte au ajuns în manuale: Ionel Teodoreanu, Vladimir Colin, Al. Mitru, Adina Popescu, L.F. Baum, I.L. Caragiale, Antoine de Saint-Exupery, Johanna Spyri, Mark Twain, Mircea Cărtărescu, Nichita Stănescu, Radu Tudoran, Veronica D. Niculescu, Mihai Eminescu, Matei Vișniec, Marin Sorescu, Mihail Drumeș, Ana Blandiana, Mihail Sebastian, Victoria Schwab. Recomandările de lectură din manuale sunt și ele de reținut (exemplu Fredrik BackmanBunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, Yann MartelViața lui Pi, Alexandru MacedonskiNopți, rondeluri, Rabindranath TagoreLuna în creștere, C.S. LewisCronicile din Narnia etc.), Le găsesc pe toate foarte promițătoare.

Acum, nu pot spune că există doar jumătatea plină a paharului. Deși manualele sunt mai ofertante, programa rămâne excesiv de stufoasă și deloc eficientizată, atât la limba și literatura română cât și la alte materii. Numărul de ore este mare, volumul de teme pentru acasă rămâne încă foarte ridicat, în ciuda asigurărilor autorităților că vor lucra la aceste aspecte. Sincer, copiilor le rămâne foarte puțin timp pentru lectură, dacă aceasta nu e deja o mare pasiune pentru ei. E normal să se joace și pe calculator, să deseneze sau să facă sport, fiecare după înclinațiile pe care le are.

Se spune că dacă părinții citesc, copiii vor citi și ei. E mai mult un mit, cunosc nenumărate exemple în care nu se aplică, într-o direcție sau alta. Evident, acolo unde există o bibliotecă în casă și încurajare din partea părinților, sunt șanse mai mari ca un copil să fie atras de cărți de la o vârstă mai fragedă.

Evenimente

Editurile și autorii au început să aibă inițiative frumoase, de a vizita licee și de a promova lectura în rândul elevilor. Este important ca tinerii să vadă că scriitorii de azi sunt oameni faini, deschiși la minte, cu care se poate comunica frumos – cei care sunt astfel, bineînțeles. Da, vânzările cresc atunci când te implici, când te promovezi decent, cum se cuvine. Marketing-ul agresiv merge pe termen scurt, pentru ceva cu bătaie lungă îți trebuie un strop de stil.

Am tot scris până aici despre cum formezi un cititor tânăr, dar cum oare se formează cititorii maturi? Cum îi putem convinge pe cei care au ieșit de mult de pe băncile școlii de beneficiile lecturii? Aici aștept părerile și propunerile voastre.

Atenție! Nu consider în niciun caz că oamenii care nu obișnuiesc să citească sunt inferiori celorlalți. Cunosc oameni extrem de inteligenți, cu bun-simt, cu o cultură generală solidă, cu care poți să porți discuții foarte satisfăcătoare, fără să stea toată ziua cu cartea în mână. E valabil și viceversa: oameni care citesc mult, dar foarte închiși la minte, puși tot timpul pe scandal și fără pic de grație. Consider că este bine a promova lectura fiindcă fiecare poate găsi ceva pe placul lui în cărți. Nu întotdeauna lectura te poate face mai deștept, dar te poate face mai fericit. Depinde doar de fiecare dintre noi.

23 thoughts on “Cum se formează cititorii?

  1. Foarte bine punctat!
    Ne plângem că nu se citește dar judecăm ceea ce se citește. Un cititor se formează în timp și lecturând genuri diverse. Singur va putea spune ce ii place și ce nu, pe ce gen se pliază și pe care nu.
    Este adevărat că pentru cei tineri o hibă o reprezintă programa școlară foarte încărcată de aici și lipsa de timp și, probabil, și dorința de a citi lectură gen “maculatură” cum am văzut că se mai spune.
    Eu evit discuțiile în acest sens, nu pentru că nu aș avea argumente /contra argumente ci pentru că nu poți schimba o mentalitate deja formată. Depinde doar de persoana respectivă. Iar noi, cealaltă tabără, din dorința de a schimba ceva devenim enervanți, pisălogi, încrezuți și, din păcate, de multe ori lipsiți de bun simț.
    Eu pot da un exemplu trăit pe propria piele 🙂😏 : când eram elevă /studentă citeam mult literatură clasică dar și “maculatură” gen Sandra Brown 😃. Am avut o vecină care era femeie de servici dar citea mult Sandra Brown sau cărți de acest gen. Eu ii împrumutam cu drag cărți iar la un moment dat m-am oferit să îi dau și alte genuri de cărți. Femeia, simplă, dar educată, m-a refuzat frumos spunându-mi că îi place să citească dar ea nu poate să citească altceva pentru că nu le înțelege. Și acum mă întreb dacă nu cumva am jignit-o prin ignoranță mea!!???

    Concluzia : vrem să se citească dar judecăm, criticăm, ne considerăm mult mai inteligenți doar pentru că “noi ” nu citim “cărți proaste”.

    P. S: să nu uităm ce se întâmplă pe rețelele de socializare legat de cărțile citite!!!! 🤔🤔😯😔

    Poate am divagat de la subiect, dar această problemă este mult mai complexă decât am vrea să recunoaștem. Cu toții purtăm o vină.

    Liked by 4 people

    • Asa e. Si eu am citit Sandra Brown in adolescenta, nu mai citesc acum fiindca nu ma mai atrage, dar si fiindca timpul dedicat lecturii il indrept fie spre genurile favorite pe care le-am capatat in acesti ani de lectura, fie spre noi stiluri si provocari. Din cand in cand, imi place sa citesc romance, de exemplu Amanda Quick a ramas printre preferatele mele si acum, dupa vreo 25 de ani de la prima lectura de gen. Subiectul e intr-adevar complex. 🙂

      Liked by 3 people

  2. Nu de mult timp o prietenă mi-a bătut cumva obrazul zicând să o vizitez mai des, într-un mod ciudat. Mi-a zis că știe că ea nu citește, dar măcar se joacă copiii. Am trecut de la nervi la amuzament într-o clipită. De ce trebuie să te justifici dacă citești sau dacă nu citești? Nu asta te face un om mai bun sau mai rău, ci felul tău de a fi. Foarte interesant articolul de azi, felicitări!

    Liked by 3 people

  3. Eu cred că totul ar trebui să înceapă mai devreme de școală. Țin minte cu cât drag îmi citea mama povești când eram mică-mică. Așa am ajuns să iubesc cărțile. Și ce cărți pentru copii faine sunt acum!!!

    Liked by 3 people

  4. Foarte bine ai punctat. Puterea exemplului la părinții și copiii nu merge. Eu citesc zilnic, Dragos citește zilnic, Irina sa nu audă de citit. La școală au club de lectura și în fiecare luna primim mai multe cărți, la preturi foarte bune( online este 34 de lei cartea, de la club o iei cu 23). Mai menționez ca dosmna lui Dragoș le-a luat de la biblioteca 25 de carti și prin rotație fiecare o sa ajungă sa citească toate cărțile. Eu citesc de drag, din pasiune și citesc doar povesti de dragoste cu happy end. Am foarte multa lume în jurul meu care se uita în continuare ciudat la mine din cauza ca citesc sau particip la lansări sau târguri de carte.

    Liked by 3 people

  5. Nu vreau să deschid vreo cutie a Pandorei, mă gândeam zilele trecute că eu am citit foarte mult în gimnaziu, iar apoi în liceu, profesoara de română ne spunea să nu mai citim porcării de Jules Verne sau Agatha Christie, șamd, ci să citim o Bușulenga, Manolescu sau literatura obligatorie. După care, ne potcovea cu note mici că nu le citeam ce ne obliga ea. Cred că am luat și eu un 3, pentru că am sărit „Concert din muzică de Bach” (doar atunci m-a prins, că mai aveam și alte goluri :D). Să fi fost și hormonii, alte îndeletniciri, dar atunci n-am prea pus mâna pe carte…

    Liked by 2 people

    • “Concert din muzica de Bach” am sarit si eu, nu m-a prins deloc si m-am rugat sa nu imi pice la BAC. Nu mi-a picat. 🙂 Spre marele meu noroc, la proba scrisa mi-a picat poezie, ceea ce eu oricum am preferat din literatura romana clasica, cu exceptia romanelor si nuvelelor istorice, a celor de Eliade si Camil Petrescu si a lui Caragiale, bineinteles, care imi place enorm pana in ziua de azi. Tocmai, faptul ca ai fost constrans a asociat lectura cu ceva neplacut.

      Liked by 3 people

  6. Am citit de mică și pasiunea a rămas, chiar dacă nu am susținut-o tot timpul.Cititul, pentru mine e o bucurie, un mod de a învața necontenit, de a evolua. Și, din fericire, sunt înconjurată de oameni asemănători. A citi vine din inimă.

    Liked by 1 person

  7. Pingback: Lectura ca alegere | adropofinspiration

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.