Click Bait

sursa: pixabay

Mi-a venit ideea să scriu un articol cu titlul Click Bait. Nu mă înjurați, vă rog! E un soi de experiment, să văd dacă are căutare. 😀

Că veni vorba de subiect, voi ce părere aveți despre acest tip de articole? Recunosc că, de cele mai multe ori, am ajus să le „adulmec” și nici gând să cad în capcană, dar uneori mă mai păcălește câte unul. Reacția mea? Un amestec între furie și amuzament. Sincer, mă înfurii mai mult că nu am mirosit capcana, iar amuzament fiindcă văd artificii din acestea folosite inclusiv în presa mare și tare, nu doar la bloggeri. Inclusiv la presa din sport, ceea ce e iar foarte neplăcut și amuzant într-un mod amar. Tristețea constă în faptul că nu este o penurie de subiecte interesante, nicidecum. Sunt foarte multe lucruri de semnalat, fie că vorbim de sport, fie de societatea civilă, de artă sau cultură, nici nu mai zic. Dar nu au lipici la public.

Dacă situația merge astfel, nici nu o să aibă. E egal cu insuccesul unui restaurat de litoral care vrea să propună și altceva decât ceafă cu cartofi prăjiți în meniul zilei. Gustul cititorului/clientului trebuie format, dar cine are timp, bani și chef să își asume o asemenea sarcină?

În altă ordine de idei, că veni vorba de comerț, treaba e simplă: atitudinea face aproape totul. Vă dau un exemplu: am intrat, mai demult, într-un magazinaș cu haine și lenjerie intimă, unde am dat peste o vânzătoare foarte agreabilă, dispusă să îmi arate produsele, să îmi vorbească fără prefăcătorie despre calitățile lor, așadar am și achiziționat ceva ce îmi trebuia. Acum câteva zile, m-am reîntors la magazin pentru a cumpăra un cadou și a mă bucura de expertiza simpaticei și volubilei vânzătoare. Numai că nu mai era ea. Era o vânzătoare cam apatică, fără sare și piper. Poate aș fi dat-o și cu ea la pace, dar în magazin se mai afla o persoană: patroana, care mă privea cu ochi de uliu, cu o privire de-a dreptul rece, de parcă intrasem într-un sanctuar fără voia sacerdotilor, nu într-un magazin. Saluturi? Nici gând, un vag răspuns la salutul meu, timp în care a continuat discuția anostă pe care o avea cu vânzatoarea. Drept urmare, am făcut stânga-împrejur și am plecat.

Revenind peste vreo două zile, am evitat să intru observând că vânzatoarea cea simpatică nu e de văzut. Am vrut să merg la magazinul de alături, unde în interiorul extrem de înghesuit era un cuplu cu doi copii mici, teribil de plictisiți. Cei doi întorceau pe față și pe dos niște pijamale, când m-au văzut că aștept frumos afară, ceea ce nu mă deranja deloc, fiindcă nu voiam să intru la înghesuială. Mi-au făcut semn să intru, eu am presupus că se pregătesc să achite și am intrat. Nici pomeneală! Au mai cerut o pijama, de asta dată una de copil, apoi s-au uitat pe încă una, timp în care pe mine nu m-a băgat nimeni în seamă, iar copiii erau pe punctul de a se urca pe pereți. Spre deosebire de ei, eu aveam de ales, așa că am plecat. Am găsit marfa dorită într-un magazin elegant unde nu era nimeni, ba chiar la preț mai mic, apoi am găsit ceva și în magazinul elegant de alături, unde aveau și multe produse middle range.

Se zice că online-ul ucide afacerile mici și nu zic că nu e adevăr în asta, însă unele afaceri se sinucid lent, prin lipsa oricărei înclinații către comerț în primul rând a proprietarilor și, uneori, a personalului.

La final, mai voiam să vă spun o remarcă pe care am auzit-o întâmplător la o doamnă, în timp ce conversa cu o prietenă. A zis, mai mult sau mai puțin, așa: „Și ea (vânzatoarea), cum m-a văzut intrând, a strigat: Nu avem nimic pe mărimea dumneavoastră! La care eu am rămas trăsnită, pentru că voiam să cumpăr pentru altcineva și, oricum, nu sunt chiar un elefant!”

Q.E.D.

20 thoughts on “Click Bait

  1. Mi-a plăcut articolul,așa că eu mai vreau să mai citesc în viitor și altele pe blogul tău. Am început tot mai des să fac cumpărături online, iar asta se întâmpla și înainte de această pandemie. Timpul limitat de care dispunem, nervi mai puțini provocați de personal cum ai și precizat.

    Liked by 1 person

    • Multumesc! Te invit cu drag sa citesti orice articole te atrag de pe blog, am multe categorii. Recunosc ca la haine, incaltaminte, lenjerie nu prea imi place sa cumpar online. Vreau sa vad eu textura materialelor, imi place interactiunea cu un vanzator agreabil. Electronice, electrocasnice, carti, cosmetice cumpar online fara probleme. O zi frumoasa! 🙂

      Liked by 2 people

  2. Fain, să continui!!!
    La un moment dat, când au apărut mall-urile, am fost foarte mulțumită. Ghici de ce. Că scăpasem, într-adevăr, definitiv de vânzătorii-scai. Ăia care te luau în primire de cum intrai, punându-ți în față toate produsele spre care îndrăzneai s-arunci o privire și-apoi înjurându-te că ai vumparat doar unul sau deloc. Cam ca vânzatorii din piață: domnița, domnița…!
    Dar, cum spui tu, și vânzătorii dim mall-uri se diferențiază între ei, în subcategorii 😁

    Liked by 1 person

    • Eu merg extrem de rar in mall, recunosc. fie cumpar online, fie local, din catun. 😀 Stiu si vanzatorii-scai, care te hartuiesc de la intrare, si cei indiferenti, care nu te baga in seama, cred ca toti ii stim. Echilibrul e de dorit, in toate. 🙂

      Like

  3. Dacă am fost păcălit o dată, a doua oară nu mai dau peacolo..
    Se poartă click bait-ul peste tot, dar nu agreez pe cei care-i preocupă, indiferent din ce ramură fac parte. În special la reclame se ascunde acest tip de păcăleală.
    Duminică plăcută !

    Liked by 1 person

    • Da, e clar ca te simti pacalit si o sa consideri neserioasa campania respectiva. Exact asta am si vrut si spun, ca merge pe moment, dar pe termen lung nu e o idee deloc buna. Duminica frumoasa si tie, Stef!

      Like

  4. Pingback: 7 lucruri de făcut până la Crăciun - De-ale Dianei

  5. Reacția mea la click bait? După caz, amuzament sau enervare. Depinde cum e „împachetat” textul – poate fi unul bun sau unul jenant în funcție de autor. Ție ți-a iești bine, mi-a plăcut. Până și doamna despre care ai scris la final îmi pare un soi de fake advertising 😆

    Liked by 1 person

  6. Depinde despre ce vorbim cu titlurile astea şoc-şoc. Dacă titlul pare că dă o informaţie dar ascunde esenţialul, nu e ştire. Sau nu e ce pare. “A murit o mare vedetă, doliu în muzică” – nu e ştire. Orice publicaţie din lumea asta şi-ar tăia un deget să poată avea o informaţie în exclusivitate şi să fie prima care o dă. Deci dacă e cineva cunoscut de o ţară întreagă sau de o lume-ntreagă, afli din titlu cine. Dacă nu afli, ori a murit acum foarte mult timp, ori era ceva vedetă locală, de prin Bangladesh.
    Am mai zis asta la cineva pe blog, tot la un subiect asemănător, nu mai ştiu la cine. Dar mă repet.
    De exemplu, când a murit Michael, nicăieri în lume nu ai văzut “A murit o mare vedetă, intră aici să afli cine”. Nu. Ştirea a fost pest tot “A murit Michael Jackson”.
    Când cineva, foarte cunoscut, păţeşte ceva nasol, un accident, sau ceva foarte mişto, câştigă la lotto, se căsătoreşte, câştigă un disc de aur, un Oscar, afli din titlul cine, ce. Eventual şi când. Dacă nu afli, ori şi-a rupt o unghie, ori a povestit cum acum 50 de ani şi-a rupt piciorul la ski.
    Şi abia acum ajung la treaba cu educaţia. Din păcate, aproape toate publicaţiile, televiziunile, radiourile, sunt private. Trăiesc din reclame, reclame care vin din audienţe.
    Da, e frumos să fim răzvrătiţi, să le cerem educaţie acolo unde familia şi şcoala nu-s în stare să dea. Dar când pâinea ta depinde de “proştii” care se uită la emisiuni ca Acces Direct, vreau să-l văd pe ăla care zice lasă, bă, mai bine nu mai mănânc eu şi nici copilul meu, dar să dau teatru şi să citim poezii, să educăm publicul. Şi după trei luni închizi emisiunea că ai rating 0 şi face rating Măruţă în locul tău.
    Şi cât timp sunt nepermis de mulţi cei care dau click pe un titlu ca :”incredibil, intră aici să vezi ce-a păţit Smiley”, nu e deloc, dar deloc de mirare că nu dispar astfel de titluri. Pentru că asta cu ia să intru cu bocanii în viaţa oricui şi ia să văd ce-a păţit nu va dispărea din rândul unui anumit segment de public.
    Exact cum e şi cu magazinele. Tu ai ieşit pentru că ai fost tratată cu respect, aşa cum ar fi trebuit şi cum e normal. Dacă toţi ar proceda la fel, ceva s-ar schimba. Dar cât patroana aia câştigă şi afacerea merge, ea nu îşi va schimba atitudinea .
    Deci nu mai daţi click pe titluri pompoase, nu-s decât momeli. Ştirile se scriu direct din titlul şi dacă te interesează, dai click să afli amănunte. “intră să vezi ceva incredibil, dă click să vezi ce a zis o mare vedetă despre nu ştiu ce”… e fâs.
    Scuzeeeeeee că m-am întins aşa. Vezi, subiectul e de vină, m-a prins prea tare. Foarte fain!

    Liked by 2 people

    • Da, clar! Oricum, cred ca e cel mai lung raspuns pe care mi l-a scris cineva aici, pe blog. Nu sunt sigura, dar daca nu e pe locul intai, e oricum in top 3. Cum ziceam, nimeni n-are timp, bani si chef sa educe publicul, si ne invartim intr-un cerc vicios. Ideea e sa nu mai intram buluc la orice titlu, problema e ca azi foarte multe titluri au ajuns asa. Nici in presa nu mai are cel mai bun rating cel mai valoros, asta se stie de o vreme buna incoace, de aceea unii devin din ce in ce mai selectivi, iar altii din ce in ce mai dispusi sa urmareasca orice si mai avizi de “stiri fierbinti”.

      Like

  7. Sunt total de acord cu Potecuța şi, evident, cu tine! Mai este Măruță!? Şi acces direct spre ce!? Nu, nu am urmărit! Acum câțiva ani, înainte de a pleca din țară, mi-am “închis” televizorul. Adică am renunțat la cablu. După un timp, am constatat că nu mai pot asculta nici măcar o ştire. Rar de tot mă uit la tv. Cumpăr destul de des online, în special produsele alimentare şi non-alimentare. Şi avem un mare avantaj: dacă ceva nu îți place îl poți returna sau dacă un produs s-a deteriorat, poți solicita retragerea lui din cost, fără să fii obligat să-l returnezi. Îmbrăcăminte şi încălțăminte nu cumpăr online! Nici instrumentele mele de desenat!

    Liked by 1 person

    • Sincer, nu stiu cum e treaba cu aceste emisiuni, eu am cablu dar ma uit numai pe sport, muzica si documentare, uneori pe TVR la unele programe. Un film din cand in cand. Sincer, m-au plictisit dintotdeauna acest timp de emisiuni, chiar nu inteleg cum pot sa faca rating mare si nu o zic din snobism. Nici in vremurile cand mancam seminte la colt nu le urmaream. 😀 Sunt produse care merg cumparate online si altele pe care trebuie sa le vezi indeaproape. Zi faina! ❤

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.