Dragi prieteni ai blogului, astăzi vreau să vă vorbesc pe scurt despre cea mai recentă lectură a mea – “Mă sinucid altă dată” de Kerstin Gier. Mi-a fost recomandată de Cristina (salut, Cristina!) ca fiind o lectură generatoare de bună dispoziție, ceea ce știți că eu apreciez întotdeauna. Am hotărât, drept urmare, să o strecor între seria “Outlander” de Gabaldon (tocmai am terminat și volumul 4 “Tobele toamnei” și în paranteză fie spus, o recomand călduros) și seria “Demon” de Peter V. Brett pe care am de gând să o încep.
În ciuda titlului cu trimiteri sinistre, cartea conține într-adevăr o doză zdravănă de umor. Personajul principal, Gerri, are o relație disfuncțională cu familia și o viață personală anostă, în timp ce în jurul ei se formează în permanență cupluri, se întemeiază căsnicii și se nasc copii. În plus, surorile…
View original post 357 more words
Un titlu foarte atractiv, care mie chiar mi-ar fi sugerat un umor de calitate! După cum o descrii, chiar îl conține. Seriozitatea cea mai profundă poartă uneori această mască aparte a umorului 🙂
LikeLiked by 1 person
Da, umorul e esential, eu asa il vad, cel putin. Un atribut al umanitatii mai clar decat inteligenta, insa care, cumva, o presupune si pe aceasta. 🙂
LikeLiked by 1 person
M-a amuzat teribil! Am citit cartea și pot să confirm tot ce ai spus tu! 🙂
LikeLiked by 1 person
Multumesc! E o carte amuzanta, dar care te faci sa iti pui intrebari in legatura cu tema aceasta a sinceritatii si a relatiilor superficiale. 🙂
LikeLiked by 1 person