Apariția

O povestire fermecatoare, marca Issabela Cotelin.

Se mai întâmplă

Microfonul țiui o dată, scurt, și se închise. Cameramanul făcu și el semnul de tăiere a cadrului, o ultimă pâlpâire a beculețului verde și se stinse și camera.

Conferința de presă se terminase. Maestrul își strânse printurile și laptopul de pe masă și, prin mulțimea de fire, flash-uri și operatori, se strecură prin spatele sălii, calculând deliberat să scape de adulațiile mulțimii. Adora aplauzele, dar nu avea mereu dispoziție de contactele directe inerente.

Atunci o zări. Îl aștepta la ieșirea secundară, pe care, evident, o știa. O văzu sub lumina felinarului de pe strada pustie și i se păru deodată că razele acestuia porniseră un joc dement de umbre și culori în părul ei aprins. Sau poate diferența dintre gălăgia dinăuntru și liniștea de afară îi juca feste.

– Sunt… îi auzi glasul, ieșit parcă din negura imaginației lui și chiar întinse mâna spre el, spre glas, să-l oprească în…

View original post 1,464 more words

Sub soarele de mai

sursa: arhiva personala Luna mai, pentru mine cel puțin, stă sub semnul macului, al acestei fantastice flori sălbatice, focul naturii care se detașează atât în lanurile aurii, cât și în întinderile verzi de iarbă. sursa: flickr   De prea mult aur crapă boabele de grâu Ici-colo roșii stropi de mac și-n lan o fată cu gene … Continue reading Sub soarele de mai