Jurnal de sâmbătă

/ anasylvi
sursa: flickr

Știți că, spre deosebire de mulți alți bloggeri, eu nu am obiceiul să scriu jurnale. Dacă îl citiți pe acesta, vă veți da și seama de ce. 😀 Ce m-a apucat din senin? De vină este cartea pe care o citesc, Jurnalul secret al lui Adrian Mole, un băiat de 13 ani și 3/4, de Sue Townsend. Veți afla detalii despre carte pe Delicatese literare.

Așadar, cum spuneam, sâmbătă. M-am trezit de mai multe ori de dimineață, dar m-am încăpățânat să dorm. Asta până când n-am mai avut de ales și a trebuit să mă trezesc, din cauza zgomotului mașinilor de la raliu. Trebuie zis că la mine în oraș a avut loc un raliu, deci am putut să asist la eveniment foarte ușor, fără să fie nevoie să mișc un singur deget. Așa, da!

Tot astăzi am făcut ardei umpluți. Nu mai mâncasem ardei umpluți de ani de zile. Chiar îmi plac, dar numai cei de pui sau de post. Restul nu îmi pică bine.

Am urmărit și calificarile pentru cursa de Formula 1 de la Monte Carlo. Leclerc a găsit oportun să intre într-un parapet chiar când Verstappen venea tare din urmă, pe final. Rezultatul? Steag roșu, Leclerc pole position. Hmmm.

Astăzi se joacă ultima etapă în Spania, iar mâine și în Serie A. Diseară e finala Cupei României, Astra cu CSU Craiova. Rapid s-a întors în Liga 1, la fel și cealaltă Craiova, ceea ce e foarte bine.

Mi-e foarte poftă de bomboane de ciocolată și am chef să mănânc mai multe, ceea ce și fac. Nu e bine, știu. De obicei îmi pun pofta în cui, mănânc una și atât. Azi am o criză de rebeliune.

Acum înțelegeți de ce nu scriu eu jurnale?

Ascult Shakin’ Stevens – Give Me Your Heart Tonight.

Voi ce mai faceți? Ce mai citiți, ce mai urmăriți?

Weekend plăcut tuturor!

24 thoughts on “Jurnal de sâmbătă”

  3. Și eu ador ardeii umpluți, pe care am să-i și gătesc în curând, poate chiar mâine, fiindcă mi-ai făcut poftă. 🙂 Dimineață, am simțit și eu nevoia să dorm mai mult, uneori cred că avem de recuperat somn, sau eu așa mi-am zis… 🙂
    Frumoasă melodie, am ascultat-o și acum următoarea la mine e https://www.youtube.com/watch?v=abGe6uM9Ias ce-mi place, n-o știam în interpretarea aceasta.
    De citit, în ultimul timp, am căutat, găsit și citit primele 4 volume din Jurnalele Vampirilor, de Lisa J. Smith, pentru că mi-a plăcut serialul și am vrut să văd cum e și cartea ce l-a inspirat. Seamănă foarte puțin, adică doar ca idee, oarecum și -bineînțeles- mi-a plăcut mai mult. Sper să-mi placă și volumele 5-7 la fel. 🙂
    Mi se pare interesant că eu citesc despre jurnale, iar articolul tău se cheamă jurnal. 🙂 Eu mai scriu uneori într-un jurnal, deși, în ultimul timp, n-am mai avut timp pentru acesta.
    O seară frumoasă îți doresc și eu, Ana!

    Liked by 2 people

    Reply

  5. Ziua mea a fost plină, cu două invitații la două terase… a fost superb, dar s-a nimerit, nu e nici pe departe cotidianul meu. E numai fiindc-ai întrebat 🙂
    Iar cu ardeii umpluți m-ai lăsat pe niște gînduri… 💚

    Liked by 1 person

    Reply

    • Cred ca putem scrie fara grija un jurnal doar in momentul in care, totusi, simtim impulsul. Mie mi se intampla rar. 🙂 Ardeii umpluti chiar au fost o idee buna. mai vreau sa fac si cu kapia.

      Like

      Reply

  6. Am început nenumărate jurnale. Considerându-le secrete, că doar purtau între paginile lor gândurile mele nerostite, le ascundeam așa de bine că după aceea nici măcar eu nu mai reușeam să le găsesc 🙂 Nu știu ce a fost cu pudoarea asta la mine, că doar nu plănuiam într-ascuns o nouă invazie în Polonia. Primul a fost însă cel mai nostim, ca și felul cum l-am abandonat. Nu știu de unde îmi intrase în cap că dacă e jurnal, trebuie să existe un fel de dare de seamă a fiecărei zi din săptămână. Și notam conștiincios data, în colțul din dreapta, sus. Luni, tara-ram-pam-pam, la și tr-la-la… aveam activitate, că doar mergeam la școală. Și tot astfel, în restul zilelor. Dar a venit sfârșitul de săptămână și n-am știut ce să mai scriu. Nu părea să fi făcut nimic, odată ce am stat acasă 🙂 Era pe vremea când scriam despre fapte și nu despre gânduri. Când s-a întâmplat și asta m-am ales cu o problemă, fiindcă erau acolo analize „adânci” (credeam eu) și aspirații prea înalte pentru a fi dezvăluite. Și mă jenam cumplit de ele, pentru că tot timpul s-au dat lupte crâncene în sufletul meu, între buna modestie și hapsâna conștiință a faptului că sunt măreț 🙂 Pe atunci nu știam să mă ironizez, ca acum. Cred că m-aș fi simțit mai rușinat dacă îmi citeai jurnalul, decât dacă m-aș fi expus ca Nică a lui Ștefan a Petrei, atunci când s-a întors în pielea goală de la scăldat.

    Liked by 1 person

    Reply

    • Da’ eu de mic planuisesc o noua invazie. In Rusia. 😀 Nu-ti poti infrange cu adevarat inamicii, pana nu-i distrugi – cum bine zicea Maresalul…. Ce treaba avem cu Polonia? Asta e vorba de neamt, francez sau rus. 😛
      Momentan ar fi fain si daca am avea echipa buna la fotbal. Am tinut in Cupa cu Craiova pentru traditia echipei si ca are mai multi jucatori romani de viitor. 🙂

      Liked by 2 people

      Reply

      • Pe aici am ajuns să fiu foarte departe de bucuriile avute odinioară. Cupă, campionat, fotbal…e-hee! 🙂
        Încep să semăn tot mai mult cu bietul tata… Eram odată pe la el, la țară cum vine vorba și se întâmpla ca tocmai atunci să se dispute un meci important. Juca lotul național, ori astea erau chiar evenimente importante în viața noastră de pe atunci. L-am întrebat dacă s-ar supăra fiindcă am vrea să deschidem televizorul, să vedem și noi un meci… „Ei, cum să mă supăr? zice el. Dar și mie îmi place!” Ne-am uitat noi cam lung, însă după un sfert de oră începusem chiar să-l credem că nu ne-a păcălit. Sta liniștit și privea alături de noi, cu atenție. Deodată ăilalți ne vâră un gol în poartă și el atunci își manifestă bucuria, ca un suporter inveterat: „Așa mă, bravo!” „Cum așa!?” spun eu necăjit. „Ăștia nu sunt ai noștri!”. Și el atunci îmi răspunde astfel: „Tot în chiloți sunt și-ăia și-ăia. Eu am ținut cu ei, că uite cum s-au murdărit săracii!” 🙂

        Liked by 2 people

  8. Ieri am avut maraton de HBOGo, am ajuns la zi cu o miniserie. Asta rar se întâmplă la mine, de obicei mă uit la filme, nu la seriale. Dar pe ăsta am vurt să-l văd, mai ales că aveam de găsit un vinovat, să-i spun lui Jo. Şi pe la episodul 3 mi s-a făcut foame. Dar cum nu puteam lăsa pe pauză, că eram curioasă, am atacat stocul de ciocolată şi eu 😳

    Liked by 1 person

    Reply

  9. Trebuie să fie foarte simpatic “Jurnalul secret al lui Adrian Mole, un băiat de 13 ani și 3/4.”Eu țineam un jurnal în clasa a IV, plin de perle dacă ar fi să-l văd cu ochii de acum. Dar invidiez conștiinciozitatea cu care scriam zilnic fiecare banalitate, dacă aș avea-o și acum aș fi avut la activ mai multe articole pe blog și mai multe cărți scrise. O zi frumoasă îți doresc! ❤

    Liked by 1 person

    Reply

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.