Euro 2020 – finala

sursa: public domain pictures

Când scriu toate acestea e luni, ca să se știe. Aseară a fost marele meci – finala. A început dramatic, cu un gol dat rapid de englezi în minutul 2, de Luke Shaw. În prima jumătate de oră, englezii au încercat să se desprindă, însă nu au reușit. Prima repriză a stat sub semnul acestei permanente agitații în teren, care însă nu s-a concretizat nici măcar în șuturi pe spațiul porții, din ambele părți. De ce? Pentru că englezii se apărau cu toată echipa, fiind foarte greu pentru italieni să ii desfacă. Încercările de contraatac au fost relativ neînsemnate.

După pauză, e timpul pentru Mancini să mute. În minutul 67 Leo Bonucci înscrie, iar iureșul italienilor nu mai poate fi stăvilit, în timp ce englezii rămân cu un șut pe poartă. Se termină totuși 1-1 timpul regulamentar de joc.

Prelungirile continuă sub același semn – Italia domină, numărul de șuturi pe/spre poartă crește în dreptul lor, chiar dacă englezii fac ce fac și devin periculoși pe alocuri, impulsionați de fanii de pe Wembley.

Loviturile de departajare încheie tabela – pentru italieni, Berardi și Kane execută fără emoții, Belotti nu reușește să înscrie, dar primul care trimite mingea în bară este Rashford, după execuția spectaculoasă a lui Maguire. Bonucci și Bernardeschi marchează, Jadon Sancho însă nu o face, iar maestrul Jorginho ratează. Tânărul Saka este pus să execute lovitura decisivă, iar Cupa merge la Roma!

Din nou am asistat la același spectacol neplăcut în cadrul premierii, ca și după finala Europa League, când majoritatea fotbaliștilor lui United și-au scos medaliile imediat de la gât, de data aceasta repetată de băieții lui Southgate. O fi vreo nouă modă asta? Mie mi se pare că e un gest de băieței răsfățați care nu știu să piardă frumos. Nu prea înțeleg ce vor să demonstreze cu asta, dar rezultatul nu e flatant pentru ei.

Comentatorii, ca de obicei, au dat-o în diverse. E drept că pe parcursul competiției Chiesa a avut o prestație superioară celei a lui Immobile, însă orice vârf ar fi avut viață grea cu defensivă engleză, cantonată la greu în jurul careului mic, mai ales pe sistemul jucat de Mancio, cu accentul pe flancuri. Despre presa sportivă am mai zis eu și înainte, în cazul Morata – eu sincer cred că acestor băieți le place să își saboteze jucătorii. Mă refer aici la mențiunile comentatorilor privind o parte din presa sportivă italiană. Eu am altă părere: poți să lauzi prestația bună a unor fotbaliști fără să îi lovești pe ceilalți. Aștepți să se termine parcursul echipei și apoi poți să faci enșpe mii de analize legat de X, Y sau Z. Critica e bună doar când e constructivă, din păcate foarte puțini oameni au, în general, idee despre cum se face o critică și, mai ales, când.

Oricum, finala a avut farmecul ei, cu îndârjirea care marchează un astfel de moment, a fost chiar mai animată decât cea de la campionatul anterior, pe care am găsit-o deosebit de plictisitoare.

Cât despre studioul de fotbal de după meciuri, cred că televiziunea în cauză ar fi făcut mult mai bine dacă ar fi schimbat invitații pe parcursul competiției, dacă nu la fiecare meci, măcar după fiecare fază a acesteia. Ar fi făcut discuțiile și analiza mult mai interesante, așa însă îmi permit să cred că interesul publicului pentru acestea a scăzut constant.

Urmează Olimpiada de la Tokio, unde cele mai multe echipe au găsit de cuviință să nu își lase fotbaliștii să participe fiindcă, vezi Doamne, desfășoară și ei meciuri importante de calificare, cu echipe de care n-a auzit nimeni. Nu e ceva ce avem ocazia să facem prea des – o participare a României la Olimpiada – ca să nu mai zic că, oricum, se desfășoară din 4 în 4 ani. Nu mi se pare deloc normal că este permis așa ceva, dar, ce să vezi, interesele pecuniare domină.

Mai nou, se zice că UEFA urmărește pe viitor un format cu 32 de echipe pentru Euro, ceea ce ar crește considerabil șansele României de a participa. Eu zic să ne lase să participăm din oficiu, mai ales la Mondiale, unde nu am mai fost de multișor. 😀

Acum, privind cu atenție antrenorii de la acest turneu, deși nu am căutat la fiecare în parte vârsta sau experiența, s-a văzut clar cum majoritatea echipelor aveau selectioneri experimentați și nu foarte tineri. Deși mi-a plăcut mult ce a făcut Rădoi cu naționala de tineret și l-am susținut și la echipa mare, pe ideea că mi-a plăcut încercarea de a aduce joc ofensiv, totuși la seniori e extrem de rar și de dificil pentru un antrenor aflat la o vârstă când mulți fotbaliști încă mai joacă, să obțină performanțe. La noi, atunci când nu s-a mers pe opțiunile gen nea Puiu și Piți, s-a mers tot pe lipsa de experiență: Hagi, cu mulți ani în urmă, Lucescu Jr., tot cu mulți ani în urmă, mai nou Contra, Rădoi. Când s-a adus un antrenor străin, a fost Daum, care nu făcuse mare lucru decât să califice o echipa din eșalonul al doilea german în Bundesliga, dacă nu mă înșel.

Părerea mea este că, dacă vrem performanță, trebuie ca Federația să bage mâna în buzunar și să caute un selectioner titrat, cât de cât măcar. Dacă la juniori și tineret tinerii antrenori au succes, la seniori se schimbă treaba, iar un selectioner potrivit poate ridica enorm o echipă, exemplele sunt foarte multe, iar pe cel mai recent l-am putut vedea chiar la acest Euro: Il Mancio.

Nu mă mai întind cu vorba că am plecat de la finală și am ajuns la alte discuții. Să le urăm multă baftă tinerilor noștri fotbaliști la Olimpiadă, dar și tuturor celorlalți sportivi care reprezintă tricolorul! ❤

13 thoughts on “Euro 2020 – finala

  1. Ți-am luat-o înainte cu finala EURO. Mă așteptam să zici ceva de cineaștii mei pasionați de fotbal. 🙂 Sper măcar că l-ai reținut pe microbistul șef. 🙂

    Liked by 2 people

  2. Pic și eu după ploaie chepeneag 😃
    Finala… să le fie de bine tuturor! Și bravo celorlalți albaștri 💙
    Te “contrazic” la selecționeri. Din punctul meu de vedere nu vârsta face sau a făcut diferența, ci parcursul lor în carieră. Fotbalul e romantic, e frumos, e un sport, iar sportul e viață. De aceea regulile sunt aceleași. Selecționerii buni încep de jos. Nu sar peste etape. Rădoi și Hagi (că i-ai numit) au zburat de-a dreptul. 🙃 Eu acum îl urmăresc cu atenție pe Chivu, sincer. El face și a făcut totul ca la carte. Sunt foarte curioasă 😊
    În rest, mă bucur de bucuria ta azzuro 💚🤍❤🤗

    Liked by 1 person

    • Pai da, nu am amintit numai de varsta, ci si de experienta, iar experienta vine, vrand-nevrand, cu varsta. Nu ai de unde, la 40 de ani, cand altii inca mai joaca pe teren, tu sa ai deja experienta necesara pentru a fi selectioner al unei nationale, oricare ar fi aceea. Asa ca de fapt vrei sa ma contrazici, dar nu ma contrazici. 😀 Am amintit de varsta ca de un fapt evident, insa nici Mancini, nici altii nu sunt mosi cu barba alba, nu asta am vrut sa accentuez. Uite ce treaba buna a facut Inzaghi la Lazio, echipa mea favorita, venit din Primavera, dar la club e diferit. La nationala e altceva decat la cluburi. Ca l-ai amintit pe Chivu, da, jos palaria, face ceea ce trebuie. El mereu a fost un profesionist.

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.