🙂
Și iar adorm, iar mă trezesc
Călătorind printr-un coșmar,
Sunt eu, eroul picaresc
Și de nimic nu am habar
Și mă trezesc și iar adorm,
Alunecând într-un pahar,
Mi-e dor de viață și de somn
Azi legănat de un coșmar,
Oximoron visând din nou,
Însă din ce în ce mai rar,
Din cupa mea cu lung ecou
Visez un cer de chihlimbar.
adropofinspiration 
Am tresărit la Oximoron, fiindcă așa îl numisem pe un personaj dintr-o poveste de-a mea … 🙂 Mi-a plăcut mult poezia ta, Ana, poate pentru că oximoron visez și eu…, dar tot mai puțin urât în ultimul timp. ❤
LikeLiked by 1 person
Imi amintesc de Oximoron, sa speram in vise cat mai frumoase, iar unele poate vor deveni realitate. ❤ Multumesc!
LikeLiked by 1 person
Ce ți-e și cu visele astea! 🙂 Dar cerul de chihlimbar din fotografie arată de vis…
LikeLiked by 1 person
Daaa, tare m-am bucurat cand l-am gasit pentru poezie… ❤
LikeLiked by 1 person
Am mai fost pe-aici… Dar iată ce-nseamnă subiectivitatea, azi văd o tristețe suplimentară 🙂
LikeLiked by 1 person
Cum era dictonul: nimeni nu intra de doua ori in apa aceluiasi rau? Sau ceva de genul. Cam asa e si cand citim/recitim poezii. 🙂
LikeLike
Ciudat, parcă şi eu am şimţit-o sau trăit-o puţin altfel decât anul trecut. Parcă mai intens…
LikeLiked by 1 person
Ma bucur mult! ❤
LikeLiked by 1 person
Frumoase versurile! 🌺❤️
LikeLiked by 2 people
Multumesc mult, Geo! ❤
LikeLiked by 1 person