
Dragilor, astăzi o să încerc să spun câteva cuvinte despre cea mai recentă lectură (la momentul scrierii acestui articol), anume Procesul Margaretelor, semnat de Issabela Cotelin.
Am citit tot ce a publicat autoarea, cel puțin din câte știu eu. 🙂 M-am întors în alte vremuri alături de Macii cei întotdeauna roșii, am urmărit destinele unor femei obișnuite, și totuși eroine în propriile vieți, așa cum e fiecare dintre noi, în Ehmeya și În exil printre oameni, și m-am bucurat de o poezie cum rar găsesc în aceste zile prozaice, citind Câmpul cu narcise cel înmiresmat de o mie de parfumuri deosebite. Pe lângă acestea, am scotocit cu încântare în Cutia cu suveniruri, o experiență de cinci stele.
Sunt o mare fană, deci, a poeziei Issabelei, pe când cu proza am o relație de tatonare, din cauza personajelor feminine de o feminitate și o sensibilitate de care eu sunt oarecum străină.Cu Issabela, Dana și Jo am putut să rezonez la un nivel satisfăcător, cu Lara și cu Iulia, personajul-narator al Margaretelor, am avut mai mult de furcă, deși mi-au stârnit pe alocuri duioșia, de o manieră neașteptată.
Încă o dată trebuie însă să o felicit pe autoare pentru modul în care plonjează în lumea oamenilor obișnuiți, în poveștile de viață ale unor femei pe care le întâlnim oricând în drumul nostru, desfăcând cu pricepere petalele destinului lor, nu degeaba multe dintre aceste cărți au titlurile alese astfel. Sondează în adâncimile nebănuite pe care le ascunde fiecare dintre eroine, făcându-ne să medităm la efemeritatea condiției umane (că femeia e tot om 😀 ) cu luciditate, dar și un strop de inefabil. O picătură, două, acolo, bine dozate, atât cât să rămână totul în registrul concretului, al cotidianului contemporan și să nu alunece în zona realismului magic (nu că eu n-aș vrea 😀 ).
Cartea de față o aduce în prim-plan pe Iulia, o tânără de 27 de ani căsătorită cu prietenul ei din copilărie, Alex. Momentul de criză și tensiune se declanșează atunci când ea află că i s-a pus diagnosticul de infertilitate secundară. Deși nu își dorise în mod special copii până în acel moment, iată că verdictul acesta nemilos o pune față în față cu visurile ei, cu dorințele cele mai intime și vestea primită o lovește mult mai mult decât s-ar fi așteptat. Deodată, acest drept care i s-a luat devine centrul preocupărilor sale.
Iulia este o romantică incurabilă. Își iubește soțul, un inginer cu picioarele pe pământ, dar totodată visează la o iubire tumultuoasă, care să-i zguduie existența, să o facă să renască. Conflictul interior se adâncește, simțind o mare de contradicții: caută în sinea ei, fără că să știe, un iubit care să o facă să trăiască fiecare moment la maximum, senzațiile cele mai intense nu atât fizice, cât sentimentale, dar în același timp vrea ca acesta să îi ofere și sprijinul necondiționat, siguranța aceea paternă de care simte că a fost privată după moartea tatălui adorat. Cu mama are o relație civilizată, dar rece. Similar stau lucrurile cu soacra.
Alex este bărbatul lângă care a crescut, pe care îl iubește cumva în virtutea inerției, însă îl iubește, în felul în care a putut percepe iubirea până atunci. Când îl cunoaște însă pe Vlad, zguduită încă de vestea ce o punea într-o postură dificilă, ca femeie, parcă totul se transformă. Dragostea acestui bărbat este balsamul de care are nevoie sufletul ei rănit. Să fie refulare, să fie predestinare? Iulia începe o relație ambiguă, amorală, cu acest Vlad, un personaj misterios și boem, complet diferit de Alex. Cumva însă, relația ei cu Vlad îi potențează sentimentele față de Alex – într-un mod dificil de explicat. Se aruncă, așadar, cu capul înainte în acest triunghi amoros.

Issabela Cotelin își demonstrează din nou măiestria în ancorarea personajelor în realitate, printre oamenii pe care-i știm, iar o astfel de scenă se petrece în trenul care îi duce pe Iulia și pe Vlad la mare. În acel compartiment autoarea înghesuie o porțiune din societatea noastră, așa cum numai ea știe s-o facă.
Ulterior, vom cunoaște o altă față a monedei, atunci când Iulia află că este însărcinată. Să fie un miracol sau o eroare medicală a celor ce au dat primul verdict? Întocmai ca refluxul se va retrage și întreg ansablul sentimental conceput de Iulia, care se va revărsa în schimb asupra noului aspect, cel al maternității.
Iulia – prototipul femeii care își complică singură existența, dar sufletul bun, în esență, îi va aduce binecuvântarea florilor.
Alex – bărbatul zilelor noastre, un om de nădejde care însă a uitat cum e viața fără linii precis trasate.
Vlad – cumva întruparea mitului Zburătorului în registru cotidian, un fel de zeu al iubirii, al fertilității, pare încarnarea unei entități puternice precum însăși vocea naturii, menită să protejeze, dar și să trezească energiile latente în Iulia.
Romanul are forma unei confesiuni, întreruptă ingenios de reflecțiile Iuliei către un Judecător și o curte de jurați aflați în afara timpului și a spațiului. Un adevărat tribunal simbolic al florilor.
Coperta este foarte frumoasă, la fel și grafica interioară.
Despre eroinele Issabelei Cotelin se poate scrie fără probleme un eseu. Se pot scrie chiar mai multe.Vreun critic căruia îi place să analizeze la microscop fiecare detaliu și să îl dezvolte în direcții analogice să îl aducă la lumină. Sunt curioasă ce fel de personaje va mai scoate la înaintare scriitoarea – puternice, imprevizibile precum Dana și Jo, răsfățate și caline, dar bune în esență, parcă transportate în secolul nostru din timpuri mai vechi, dintr-o burghezie a vremurilor trecute, precum Lara și Iulia? Sau cu totul și cu totul altceva?
Rămâne de văzut.
Până atunci, eu zic să le descoperiți pe cele aduse la lumină până în momentul de față și să le însoțiți pe drumul lor, în situații de viață de multe ori familiare celor mai mulți dintre cititori.
Dacă vreți să vă întâlniți cu scriitoarea Issabela Cotelin, o puteți face săptămâna viitoare, la Bookfest, dacă vă aflați în capitală, astfel: joi, pe 2 iunie, alături de Editura Siono, unde a apărut Procesul Margaretelor, de la orele 14:00, la Scena ARCA și vineri, 3 iunie, la lansarea romanului Cutia cu suveniruri, orele 16:30, la standul Editurii UP (pavilion B2, stand F01).
Neața… din nou o surpriză! Mai ales pentru zâmbetele pe care mi le-ai stîrnit și încă nu s-au stins :)) Cum știi tu să vorbești magic despre realismul poveștilor mele de viață…! Mi-e că, dac-aș aluneca…, aș rămîne pe-acolo și m-aș alege și cu vreun certificat oficial, ceva, așa că trag cît pot de concret, oricît de nesatisfăcător ar fi. E-al nostru :))
Lăsînd rîsul la o parte, mulțumesc mult, Ana!
Așa e, mai am două femei de scos la rampă. Una călătorește în timp, dar tot în… stilul meu. Iar cealaltă se reformulează între comunism și marea libertate. Dar și un volum de poezii, care așteaptă și el împrejurări prielnice și la care aș ține cel mai mult 🙂
LikeLiked by 5 people
He he, bun asa. Abia le astept! ❤
LikeLiked by 2 people
Pingback: Procesul Margaretelor – Issabela Cotelin — adropofinspiration – Se mai întâmplă
Maci, narcise, margarete și Issa ca o regină peste ele, pentru că și ea este un personaj. Ascunsă printre flori țese minuni de personaje. Cât de frumos ai scris, Ana, despre ultima ei carte! Este, fără îndoială, o scriitoare a zilelor noastre, cu un registru imens de manifestare!
Vă mulțumesc! Pentru fiecare trimit:🥰🥰🤗🤗💮💮💮
LikeLiked by 2 people
Intr-adevar, are un talent sa surprinda aspectele vietii omului cotidian, a femeii in special, de-a dreptul admirabil. Multumesc frumos si eu! ❤
LikeLiked by 1 person
Reblogged this on Corabia cu gânduri a Marinei Costa – Marina Costa s shipload of thoughts and commented:
Am citit și eu cartea și mi-a plăcut foarte mult, doar că nu am reușit încă să scriu despre ea. Ana Sylvi a făcut-o, în stilul ei unic. E drept să citească mai mulți…
LikeLiked by 2 people
Ce frumos ai descris cartea! Îmi plac foarte mult recenziile tale, dar nu doar subiectiv. Le apreciez pentru valoarea pe care o oferă. Pe mâna ta merg la sigur cu o carte, iar asta e minunat și îți mulțumesc!
Trebuie să recuperez din cărțile Issabelei, am speranța că o voi face cât de curând 😊
Te îmbrățișez, Ana dragă! 🤗
LikeLiked by 2 people
Asta incerc sa fac, sa arat celui care citeste recomandarea de ce mi-a placut acea carte, ce are deosebit, iar el sau ea sa decida, in functiile de propriile preferinte, daca e atras sau nu de lectura in cauza. Stiu ca unii sunt mai liniari in gusturi, altii, ca mine, asa, mai eclectici. 🙂 Plus ca o parte din impresii imi e adresata si mie, indirect. Sa nu uit senzatia unei lecturi – recitind articolul, imi amintesc cate ceva, dar nu intr-atat incat sa faca o eventuala recitire a cartii inutila, ci doar tentanta. Multumesc mult si iti doresc spor la lectura! ❤
LikeLiked by 1 person
Au zis fetele mai sus despre cât de frumos ai scris. Nu o mai zic, le dau dreptate 🙂
Chiar e tare frumoasă prezentarea şi ai surprins tare bine modul în care personajele feminine se dezvoltă în cărţile Issei.
Am adorat cartea asta! Şi o ador.
LikeLiked by 2 people
E interesanta maniera asta de a surprinde diferite ipostaze ale femeilor zilelor noastre. Parca ar fi o expozitie de fotografie cu acest subiect. 🙂
LikeLiked by 2 people
Multe evenimente frumoase la Bookfest! 🙂 Ce bine ca s-au reluat targurile literare! 🙂
LikeLiked by 1 person
O multime sunt. E bine, da! 🙂
LikeLike
Pingback: Ce autori români am mai citit (20) | adropofinspiration