
Arctic Sunser with Rainbow – William Bradford
Aici îți spun
Cum fricile le-am scrijelit pe vechi pergamente
Și m-am urcat pe-acoperișul lumii
De unde le-am azvârlit hăt departe
În cele alte zări, de toți uitate.
Am privit cum se fărâmițează-n depărtări
Și curcubeie au explodat peste mări.
Și acum, că s-a născut ceva așa frumos din fricile tale, nu-ți pare rău după ele? 🙂
LikeLiked by 1 person
In general, je ne regrette rien, vorba cantecului. Pentru mine, totul e un drum, iar destinatia e foarte departe. Pe drum, mai sunt si frici, mai sunt si revelatii. Multumesc! Ma bucur mult ca iti place ce a iesit cu aceasta ocazie!
LikeLike
Când voi mai vedea un curcubeu, mă voi gândi că-i o frică azvârlită.
Tare fain a ieşit!
LikeLiked by 1 person
Facuta tandari, asa ca bucatelele de gheata. 🙂 Soarele apoi le transforma in curcubeie.
LikeLike
Gestul îmi amintește de aruncatul cenușii… Dar tot un scrum e la mijloc. Unul creativ 🙂
LikeLiked by 1 person
Cam da. Totul trece, chiar si fricile. Cam ca in litania impotriva fricii, din Dune, care mi s-a parut mereu foarte misto.
LikeLiked by 1 person
Și uite că azvârlitura a ajuns până la mine, dodoloață și fermecătoare! 🌈🤗
LikeLiked by 1 person
Ui, ce bine! Inseamna ca a strabatut planeta. 🙂
LikeLiked by 1 person
Superbe imaginile create in minte! 🙂
LikeLiked by 1 person
Multumesc frumos! 🙂
LikeLike