Blue Monday

sursa: wikimedia commons

 

Se zice că azi e blue Monday, cea mai albastră zi de luni din an, în care oamenii se simt cel mai deprimați. O fi așa? N-o fi? Bineînțeles, ideea se referă la modul general, nu la cei care au motive să se simtă mai rău în această zi anume decât în altele. Chiar ne simțim mai deprimați în această a treia zi de luni de la începutul anului? La mine nu funcționează. Parcă abia acum încep să mă pun oarecum pe roate.

După săptămâna trecută am realizat că oamenilor le place harța. Să se ia la harță cu semenii lor pentru orice nimic, le place bârfa, deși o înfierează cu strășnicie, le place să râdă de cei care trec prin chestiuni dificile, deși, dacă ar fi fost ei în papucii lor, n-ar mai fi râs.

Harța? Sigur, e de bon ton să ne insultăm din cauza unui film, din cauza unor chestiuni de gusturi, despre care latinii și-au dat seama acum două milenii că e absurd să le afișezi drept sursă de dispută. În acest timp, în care unii se rățoiesc la alții din diverse motive, în țara noastră sunt orașe, ba chiar și municipii, fără cinematograf. Niște breji se găsesc să judece că de ce nu merge românul la film, uitând că romanul nu stă numai în capitală sau în marile orașe. Se uită pe netflix, care e la îndemână oricui.

Bârfă? Cartea prințului Harry. Porcăit pe toate drumurile că își reglează conturile în public, însă chiar acești oameni s-au repezit să cumpere cartea, lansată în România simultan cu originalul. Că de altminteri, pentru o serie trebuie să aștepți ani, doar-doar s-or milostivi editurile să mai traducă un volum. Biblioteci se desființează în țara noastră, în „România normală”.

Nu putea să scape neluată în colimator Shakira? Păi cum și-a permis ea să scrie un cântec despre viața ei sentimentală, să exprime ce simte în legătură cu lovitura dată de Pique? Fiindcă infidelitatea e o lovitură, mai ales după o căsnicie atât de lungă și de intensă, în care artista mai că nu i-a făcut altar fotbalistului de la Barcelona, doar pentru a fi înlocuită cu o tânără destul de insipidă, la prima vedere. Asta e, dacă omul n-a mai vrut, n-a mai vrut, poți să fii zeiță și nu îl ții cu forța. Dar așa cum el a avut dreptul să aleagă pe altcineva, și ea are dreptul să exprime ce simte, că e artistă, fraților. Artiștii asta fac. În plus, Shakira a lansat niște piese asemănătoare și după despărțirea de Antonio de la Rua, iubitul argentinian cu care a avut o relație de zece ani. Obsession, Don’t Bother, vă amintiți? Nu îmi amintesc așa reacții atunci.

Altminteri, când îl amintea pe Pique în Loca, I’m Addicted to You sau La bicicleta și îl ridica în slăvi, era ok. Acum nu are dreptul să îi reproșeze nimic.

Toată lumea dă pe dinafară de demnitate, dom’le. Ăștia nu au demnitate. Omul nostru e atât de plin de demnitate, că ar putea să și dea altora din ea. Dacă Shakira mergea mai departe cu un zâmbet pe buze, ar fi zis: ce scorpie! E rece, de aia a părăsit-o Pique. Nu i-a păsat niciodată de el. Etc. Etc.

Cât despre lunea albastră, fiecare are câte o zi de luni mai anapoda, când nu are chef de nimic. Nu trebuie să fie a treia din an, a șaptea sau a douăzecea. M-am gândit la o piesă, Blue Monday, Blue Cafe.

O săptămână colorată în cele mai frumoase nuanțe!

Advertisement