
Știți cât îmi place să alternez lecturile, genurile, stilurile, epocile… Așadar, după Bărbatul cu haină roșie, de Julian Barnes, am citit Trezirea leviatanului, de James Corey, iar apoi mi-am zis – hei, ia să luăm o cărticică mică și drăguță, apărută în anii ’40 ai secolului trecut, mai ales că am cumpărat-o la ofertă cu doar 7.99 lei. Ei bine, da, îmi plac reducerile, și de ce nu mi-ar plăcea? Am descoperit o mulțime de cărți bune la prețuri mici, fie pe anticariate, fie chiar în ofertele librăriilor online. A venit în țiplă, impecabilă.
Vila de pe colină, de W. Somerset Maugham, aceasta este cartea în discuție. Un miniroman plăcut, cu acțiunea plasată în apropierea Florenței, în peisajul bucolic al Toscanei, unde o tânără văduvă în jurul vârstei de 30 de ani petrece câteva luni la vila unor prieteni, pentru a-și reveni după o căsnicie nefericită, încheiată printr-un accident de mașină al soțului nesăbuit și alcoolic.
Fermecătoarea Mary este cerută în căsătorie de Edgar, un prieten de familie mai în vârstă decât ea cu 24 de ani. Acest gentleman se află pe punctul de a fi numit într-o funcție de mare importanță în India. Mary nu îl iubește, dar îl admiră. A fost alături de ea de pe când era numai o copilă. Căsătoria nefericită din dragoste a lecuit-o de prea mult romantism, sau cel puțin așa crede ea.
Mary are câteva zile să se gândească la propunerea lui Edgar. La o cină în oraș, are ocazia să poarte o discuție înflăcărată cu Rowley, un tânăr din înalta societate căruia îi place să își cultive imaginea unui cinic pierde-vară. Impetuoasă, se lasă purtată de val și face niște declarații care, ulterior, sună exagerat și în urechile ei, dar pe care, totuși, le aplică în ceea ce va fi, probabil, una dintre cele mai bizare nopți ale vieții sale.
Între momentul în care pornește spre casă și ora târzie la care este trezită de servitoarea Nina se întâmplă o serie de lucruri care o bulversează pe tânără, dar îi dau și prilejul să își cerceteze inima.
Mary este femeia care a crezut odinioară în dragoste, dar aceasta a trădat-o. Mary este femeia care crede că s-a lecuit de romantism, dar care face un gest necugetat, cu siguranță și în umbra perspectivei unui nou mariaj, posibilitatea acestuia înscriindu-se pe coordonate opuse primului – un om matur, puternic, pe care să se poată baza. Probabil un impuls ciudat de rebeliune, potrivit firii sale contradictorii.
Cu toate acestea, din încurcătura creată o scoate nimeni altul decât Rowley, cel în care n-ar fi avut încredere cu chestiuni de ordin minor. Nu vă povestesc în ce anume constau aventurile acelei nopți de pomină, fiindcă s-ar contitui într-un mare spoiler.
Mary se află la o răscruce, unde trebuie să aleagă cu cine se va îmbarca din nou în aventura căsătoriei. Tema diferențelor dintre aparență și esență, dintre formă și fond transpare și aici. Ea este foarte volatilă, o adevărată donna mobile. Ce înseamnă pentru ea curajul de a-și lua soarta în propriile mâini? Ce semnificație să acordăm alegerii sale?

sursa: public domain pictures
Iată o serie de întrebări la care cititorul poate încerca să răspundă. Cartea trebuie citită și judecată în contextul epocii sale, în care condiția femeii și a feminității era diferită de cea din zilele noastre, cu toate excepțiile notabile ale timpului. Vorbim de o femeie frumoasă, una care crede că merită mai mult de la viață decât singurătatea, una care dorește să se simtă împlinită alături de un bărbat. Oare nu asta visează și femeile zilelor noastre, aflate în apogeul frumuseții și tinereții? Este ceva de reproșat aici? Nu cred. Totuși, eu am găsit-o pe Mary imatură, în ciuda faptului că nu mai era abia ieșită de pe băncile școlii și trecuse printr-o căsnicie nefericită. Și totuși, imaturitatea este atât o consecință a firii pătimașe, cât și a șanselor avute de a dobândi atare experiență – sau mai degrabă a lipsei lor. Lipsa unui model, a unei figuri pe care să o aibă în vedere în acest sens, chiar și inconștient. Până la urmă, Mary este o tânără femeie singură, care trebuie să decidă ce e mai bine pentru ea, lucru dificil oricând.
Personajele nu au o mare adâncime. Le-am găsit o idee alese pentru a întruchipa anumite categorii, dar într-un context căutat, poate chiar puțin forțat. Cu toate acestea, stilul este unul foarte plăcut, ceea ce permite o lectură agreabilă și relaxată.
O lectură rapidă, de după-amiază petrecută pe o terasă însorită.
Se simte ceva din aerul acelei epoci şi numai din ce ai povestit. Îmi place să fiu dusă în timpurile alea.
LikeLiked by 1 person
Asta face cartea, te transporta in acele timpuri pentru o calatorie scurta, dar destul de intensa. 🙂
LikeLike
Merci pentru frumoasa recenzie!
Frumoase sunt calatoriile atemporale-n univers.
Cuvântul este gândul exprimat în proza sau în vers,
Este un dar nepretuit primit prin har de cel ales.
Din El, prin El si pentru El a fost creata lumea toata,
Cine-L cunoaste e bogat si are cea mai fericita soarta…
Binecuvântari supreme, eterne, perene…
LikeLiked by 1 person
Multumesc, Iosif, weekend minunat!
LikeLike
Frumoasa recenzie! 🙂 Multumim pentru tentatie, Ana! 🙂
LikeLiked by 1 person
Multumesc! Cu multa placere, Marius!
LikeLike