Ichigo Ichie. Arta japoneză de a te bucura de fiecare clipă – Hector Garcia (Kirai) & Francesc Miralles

După cum ați putut observa, dacă îmi urmăriți blogul de mai multă vreme, eu citesc destul de rar cărți de nonfictiune, iar motivaționale poate cel mai rar, preferând memorii și jurnale. Cu toate acestea, cartea de față, Ichigo Ichie. Arta japoneză de a te bucura de fiecare clipă, de Hector Garcia (Kirai) și Francesc Miralles, consider că trebuie menționată, în primul rând datorită tematicii abordate.

A trăi clipa este un concept adeseori înțeles ambiguu, anume ceva de genul a te dezlănțui acum, indiferent de consecințe. Nu la aceasta se referă nici anticul Carpe diem! nici Ichigo ichie.

Ichigo Ichie este, mai degrabă, arta de a prețui fiecare moment trăit, care este unic.

Cei doi autori au petrecut, se pare, mult timp în Japonia și au început să descifreze o parte din filosofia niponă, precum și acea mentalitate și mod de viață pe care o generează aceasta.

Am mai întâlnit conceptul de ichigo ichie și în romanul Un cal într-o mare de lebede, de Raluca Nagy, roman pe care îl recomand călduros tuturor iubitorilor Țării Soarelui Răsare.

Revenind la cartea despre care vă vorbesc azi (știu că scriu, dar îmi place mai mult să spun”vorbesc”, eu asta simt că fac), ea este structurată pe mai multe părți.

Prima parte, Frumusețea naturii trecătoare, deslușește înțelesul conceptului, momentul în care se crede că a apărut, precum și multe referințe inclusiv din cultura occidentală, referitor la însemnătatea ideii. Printre altele, aflăm inclusiv detalii despre viața lui Steve Jobs, care practica zazen și anumite tehnici de meditație. Sincer, nu am știut aceste lucruri despre el și mi s-a părut interesant să le aflu. Pe de altă parte, eu nu rezonez foarte tare cu ideea de a da anumite modele de succes ca exemplu, prezentă în multe cărți motivaționale. În orice caz, per ansamblu, ideea principală este aceea că totul este trecător, efemer ca florile de cireș, și de aceea trebuie să trăim fiecare moment la potențial maxim, pe cât posibil. Faptul că viața este trecătoare nu trebuie să ne streseze, ci să ne facă să apreciem cât mai multe lucruri. Totuși, ce mi-a plăcut cel mai tare la ideea de ichigo ichie este unicitatea clipei. Heraclit spunea: “Nimeni nu se poate scaldă de două ori în același râu, fiindcă nici omul, nici râul nu mai sunt la fel.” Cred că acest dicton sintetizează foarte bine esența ichigo ichie: chiar dacă repetăm o experiență, numai credem că o repetăm, în realitate fiecare experiență are savoarea ei unică, iar a o capta și savura cât mai deplin ne poate transforma, ne ajută să evoluăm spiritual și, de ce nu, să fim mai fericiți.

De asemenea, conștientizarea ichigo ichie ne poate ajuta să recunoaștem oportunitățile și să nu le lăsăm să treacă, tocmai prin valoarea dată oricărei întâmplări.

Partea a doua, Cum să trăiești ichigo ichie, conține o serie de sfaturi inspirate de ceremonia ceaiului, ale cărei istorie și concept sunt redate în carte. Sunt sfaturi utile, care ajută omul să descopere cu alți ochi realitatea, momentele unice, fie cele petrecute spontan, fie cele pregătite chiar de fiecare. Practic, cartea invită și la crearea circumstanțelor potrivite pentru a petrece momente de neuitat, atât în compania familiei sau a prietenilor, cât și singuri. Mi-a plăcut foarte mult conceptul de kintsugi, anume arta de a restaura vase sparte, umplând zonele crăpate cu aur și astfel obținând un vas nou, mai interesant decât cel dinainte. În mod similar, chiar dacă am trecut prin adversități care ne-au rănit, putem umple acele spații cu ceva prețios, care să ne refacă într-o formă poate chiar mai bună și mai frumoasă.

În partea a treia, Mica școală de ichigo ichie, cei doi autori dau exemple concrete de cum s-ar putea aplica filosofia aceasta în diferite conjuncturi din viața de zi cu zi, inclusiv alături de colegii de serviciu sau în viața socială.

Cartea se încheie sugestiv cu cele zece principii ale filosofiei ichigo ichie, ușor de recitit când simțim nevoia să ne reîmprospătăm memoria cu privire la acest subiect.

Citite în anumite momente, aceste cărți pot dărui la rândul lor ceva cititorului, care, fără a fi în permanență în asentimentul autorilor, are posibilitatea de a extrage multe lucruri utile și interesante și de a le folosi drept sursă de inspirație pentru a conștientiza importanța de a prețui unicitatea clipelor din viață, de a trăi cât mai plenar în prezent.