Gustarea de la ora cinci

Super povestire de citit înainte e Crăciun (și oricând). Love it!

Se mai întâmplă

Se spune că oamenii poartă fiecare, fără excepție, câte o cruce în spate. Aplecați de greutatea ei, unii reușesc să meargă drepți, dar altora urâțenia dinlăuntru, urmare a crucilor duse aiurea, li se transformă într-o cocoașă tare hidoasă la vedere.
Dar pisicile? Pisicile ce-și atârnă de suflet, ce cruci fără voie le pun oamenii în cârcă?
Anelie, tânăra suavă și veselă din blocul cu patru etaje de la marginea unui orășel, ghicise sufletul Prințesei – felina tărcată, născută și crescută din tată în fiu, cum spun semenii umani, în grădina, scara, subsolul și împrejurimile blocului din poveste. Afecțiunea dintre ele fusese o dragoste la prima vedere, deși în lumea ei Prințesa îl avea consort pe Năzdrăvan, un roșcat notoriu în cartier și tată, la rându-i, al multor generații de pisoiași.
Când Anelie venea de la serviciu, Prințesa era nelipsită de la manevrele de parcare a mașinii. Deoparte, dar nu și…

View original post 1,791 more words