Umbra nopții – Raluca Butnariu

umbra noptii

Historical-romance este un gen pe care l-am descoperit cu multă plăcere în anii ’90, prin intermediul Amandei Quick, în primul rând. Ulterior, am descoperit și alte câteva autoare foarte bune, care și-au câștigat un renume mondial, de-a lungul anilor. Recunosc că, în ultima vreme, am citit mult mai rar cărți din acest gen. Uneori, trec luni până mai iau una la citit, dar din când în când simt acea chemare, de drag, să mă relaxez în compania unei asemenea cărți. Acesta este motivul pentru care am ales Umbra nopții, de Raluca Butnariu, o carte despre care auzisem multe lucruri frumoase.

Începutul cărții e fulminant: Paris, anul 1814. Napoleon amenință încă Europa, iar serviciile secrete britanice lucrează cu toate motoarele turate la maximum. Într-o noapte cețoasă, doi agenți de top, Rubinul și Umbra Nopții, întreprind o misiune de mare risc într-o mahala pariziană. Cei doi însă sunt prinși într-o ambuscadă, iar Rubinul, cel mai în vârstă dintre cei doi, fiind rănit, îi ordonă partenerului său să fugă cu documentele de extremă importantă pentru a le preda în mâinile superiorilor, el rămânând să îl acopere, punându-și la bătaie propria viață pentru reușita misiunii.

Cel căzut eroic la datorie este Theodore Davenport, aristocrat englez și spion în slujba Coroanei. Umbra Nopții reușește să scape, îndeplinindu-și misiunea și apoi volatilizându-se pe o perioadă de câțiva ani.

La scurt timp după aceste evenimente, provocate clar de o trădare, Linus Stoneleight, protectorul Umbrei, este ucis cu sânge rece, lăsând în urmă patru copii, doi băieți și două fete. Fiica cea mare, Anne, foarte apropiată de tatăl său, primește greu această veste tristă și are un accident de călărie, în urmă căruia își pierde vederea. Duce de atunci o viață izolată, la conacul de țară al familiei, împăcându-se cu condiția ei și păstrându-și demnitatea.

Michael Davenport, fratele mai mic al lui Theo, este hotărât să îi facă acestuia dreptate. Atunci când primește un pont cum că trădătorul fusese chiar Umbra Nopții, partenerul spionului, care de curând reintrase în activitate, decide să pornească pe urmele acestuia, exact așa cum plănuise adevăratul trădător. Nimeni însă nu cunoaște identitatea celui care activează sub acest nume, nici măcar lordul Harper, șeful serviciului secret respectiv. Singurul care știa cine e Umbra Nopții a plătit cu viața tăcerea lui: Linus Stoneleight. Familia Stoneleight e un bun punct de plecare, Michael fiind prieten bun cu James, moștenitorul lui Linus. De acolo își începe el investigațiile, însă nu se așteaptă deloc la ceea ce urmează. O cunoaște pe captivanta Anne, o femeie cum nu a mai întâlnit niciodată, care reușește să îi dea viața peste cap.

Michael pornește așadar într-o dublă aventură: pe de o parte, află identitatea Umbrei Nopții și cade la o înțelegere cu acesta, urmând să colaboreze înspre a-i întinde o capcană adevăratului trădător, pe de altă parte, trebuie să afle cum să îi facă față lui Anne, o femeie puternică, în ciuda tragediilor prin care a trecut, o femeie care nu trăiește după cum îi dictează șabloanele sociale, ci își urmează propriile principii de viață.

Trădătorul însă vrea și el să dea de urma Umbrei Nopții, căruia să îi plătească polițele pentru misiunile ratate, care l-au costat mulți bani și contacte pe continent. Încearcă să se folosească de Michael, dându-i acel pont fals, însă nereușind, devine din ce în ce mai periculos. Michael și Umbra Nopții bănuiesc că trădarea a venit chiar din rândul agenților britanici, dar cine să fie acest personaj lipsit de scrupule? Cei trei implicați se prind într-o cursă contratimp, cine pe cine va reuși să deconspire și care va fi deznodământul?

Recunosc că firul acesta epic a fost preferatul meu, partea de aventuri. Cealaltă componentă, zona de romance, a fost plăcută și bine construită, Anne și Michael fiind doi încăpățânați simpatici și plini de umor, cu temperament aprig și pasionali. Cu toate acestea, nu mi-ar fi displăcut să fie mai scurtă, la un moment dat mi s-a părut accentul pus prea mult pe acest fir epic în detrimentul celuilalt, iar timp de mai multe zeci de pagini am simțit cum interesul meu scade. Suspansul creat de autoare și mai ales finalul au echilibrat însă balanța.

Atmosfera epocii este bine redată, farmecul sezonului londonez, conacele aristocraților, decorurile, îmbrăcămintea. Anne Stoneleight Davenport, contesa de Warwick, se înscrie în galeria personajelor feminine remarcabile, neconvenționale, specifice genului historical-romance, femei care sfidează normele unei societăți în stil patriarhal.

În concluzie, Umbra nopții este un roman historical-romance reușit, pe care îl recomand atât fanilor genului, cât și celor care doresc să se relaxeze cu o poveste de dragoste și aventură, din vremea Regenței.

19 thoughts on “Umbra nopții – Raluca Butnariu

  1. Nu am citit niciodată această autoare. Sunt o mare fană a genului historical romance, și probabil voi încerca acestă carte propusă de tine. O recenzie minunată, mulțumim!

    Liked by 1 person

  2. Pingback: Ce autori români am mai citit (8) | adropofinspiration

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.