Fantoma de pe lac – Monica Ramirez

Când am început să citesc “Fantoma de pe lac“, de Monica Ramirez, pur si simplu am lăsat de o parte orice idee legată de conţinutul romanului . Citisem anterior de aceeaşi autoare “Seducţia apei” şi “Traficantul de umbre“, două romane aparţinând unor genuri diferite care m-au impresionat mult în sensul bun al cuvântului. Recunosc că nu citesc des genul poliţist/suspans/mister şi eram foarte curioasă ce va ieşi din întâlnirea mea cu “Fantoma de pe lac”. Imaginea de pe copertă mă ducea cumva cu gândul la Twin Peaks, vestitul serial pe care îl urmăream cu sufletul la gură pe vremuri.

Rând după rând m-am cufundat în lectură, descoperind povestea incitantă şi iţele ei atât de încâlcite. Am parcurs toate etapele unei investigaţii cot la cot cu eroina Ashley White, care este personaj-narator. Folosirea persoanei I în acţiune a dat o notă de farmec aparte lecturii, efectiv simţi cum străbaţi la pas tot parcursul evenimentelor însoţind-o pe eroină şi trăind nu doar acţiunea, ci şi sentimentele şi emoţiile ei, invadandu-i gândurile şi raţionamentele. Dar cine este această Ashley White?

Ea este o scriitoare de romane gotice care, într-o perioada dificilă din viaţă ei urmând morţii tatălui său şi despărţirii de iubit, decide să petreacă o vreme la cabană din Spearmint Lake, însoţită doar de câinele credincios pe nume Neda. După un drum cu peripeţii, unde se găseşte aproape de a fi atacată şi care îi pune adrenalina în mişcare mai mult decât ar fi vrut, se instalează acolo cu gândul să îşi termine romanul şi să se bucure de liniştea naturii.

În micuţa aşezare însă lucrurile nu sunt chiar aşa idilice precum par la prima vedere. Ashley descoperă că în urmă cu 20 de ani acolo au avut loc mai multe evenimente tragice: un viol, un accident de maşină letal a cărei victimă a fost o fetiţă de 6 ani şi poate cel mai misterios, asasinarea unui poliţist local, foarte iubit de intreagă comunitate, care acum se spune că bântuie zona în aşteptarea justiţiei, căci autorul niciuneia dintre aceste fapte criminale nu a fost prins.

Bineînţeles că imaginaţia ei de scriitoare intră în priză şi deja începe să investigheze ciudatele întâmplări, mai ales de când are o senzaţie foarte apăsătoare, de pericol iminent. Nu doar atât, însă începe să perceapă sunetele apei adesea venind de nicăieri, mai ales în nopţile singuratice.

În micul orăşel cunoaşte o serie de personaje care de care mai pitoreşti însă cel care adaugă sare şi piper situaţiei este poliţistul Michael Kenneth.

Tentativă de asasinat în cimitir, poveşti din trecut care bântuie viaţa prezentă a unor locuitori ai orăşelului, doi indivizi certaţi cu legea care îşi fac de cap prin zonă, o investigaţie plină de suspans într-un august fierbinte, redat perfect de autoare. Într-adevăr Monica Ramirez ştie să dozeze misterul, să îl picure în cantitatea perfectă pentru a te prinde şi deţine arta construirii unei acţiuni fluide şi a unor dialoguri pline de naturaleţe şi firesc. Nu doar atât, descrierile sunt aproape fotografice, însă e ceva mai mult deoarece captează realitatea atât din punct de vedere vizual, cât şi din perspectiva tuturor simţurilor. Efectiv, lectura declanşează o avalanşă senzorială: mirosul de mentă sau de pădure, picurul apei, texturile, gusturile.

Fantoma lui Frank Stanton ajunge să fie un personaj în sine, chiar dacă doar prin ochii celor care sunt convinşi că li s-a arătat. Cine e însă criminalul? Ar putea fi oricine, de la vechea lui iubită care apare după tot acest timp în oraş până la simpatica lui văduvă care lucrează la supermarket. Să fie oare milionarul oarecum excentric Neil Hanks?  Sau Jeff cel de treabă, care cultivă legume şi îngrijeşte mormintele? O fi altcineva la mijloc, poate o răzbunare? Ce legătură există între dramele petrecute atât de mult timp? Şi oare sfârşitul verii va fi la fel de dramatic, la comemorarea a 20 de ani de la moartea poliţistului?

Da, multe întrebări care ajung să o macine pe Ashley, silită să înfrunte situaţii demne de romanele pe care le scrie. Cum va face faţă şi cum se vor încheia aceste aventuri tumultuoase, veţi descoperi citind romanul.

În altă ordine de idei, se vede experienţa americană a scriitoarei Monica Ramirez în această carte foarte clar, întrucât totul este autentic, reuşind să reconstituie acea atmosferă atât de specifică acestor comunităţi mici de peste ocean cu o mare acurateţe.

Deşi nu sunt fan al genului, cartea aceasta m-a cucerit fără drept de apel. Cui o recomand? Oricui îşi doreşte o lectură bună în adevăratul sens al cuvântului. Vă asigur că nu veţi regreta alegerea făcută. Eu cu siguranţă o voi reciti.

UPDATE: Vești bune! Cartea a apărut într-o nouă ediție, la Editura UP.